Archive for the ‘Frumusete’ Category

Un copil defineste iubirea

Ma cheama fiica-mea de 3 ani, Dharma:
– Te rog, mami, vino langa mine, hai sa ne jucam impreuna, sa facem forme din plastilina.
– Bine, vin. Dar nu ti-e foame, nu vrei sa mananci?
– Nu mi-e foame, vreau doar putin fistic.
– Bine, ma duc sa-ti aduc. Dar daca iti curat fistic, nu mai pot sa fac forme din plastilina cu tine.
– Nu-i nimic, mami. Tu imi dai fistic si eu iti fac o inimioara rosie de plastilina. Te iubesc, mami! Tu faci pentru mine si eu fac pentru tine.

child love

Anunțuri

Ce este iubirea?

Pare a fi o boala fara leac, asa cum a fost mereu descrisa in arta. Pentru unii, remediul pare a fi sa vrea s-o primeasca, pentru altii sa vrea s-o dea, dar pare ca nimeni n-o are, de fapt, ca s-o dea, si nimeni nu pare s-o poata pastra.

Dr.David Hamilton, in “The Physics of Healing”, ne reaminteste ca suntem… goi. Daca ne privim corpul la microscop, gasim celule inauntru. In interiorul celulelor e ADN, in ADN sunt atomi, iar in atomi nu prea mai e nimic. Sunt protoni, electroni, neutroni, intr-adevar, dar si enorm de mult spatiu gol, in proportie de 99.9999999%. Daca un proton ar avea dimensiunea unui mar, cel mai apropiat electron ar fi cat un graunte de sare si s-ar afla la o distanta de vreo 2 km.

Particulele, in sine, spune Dr.Hamilton, apar din ceea ce se numeste Camp Cuantic. Ni le putem imagina ca pe niste valuri de energie. Particulele sunt niste vibratii energetice, la propriu. Iar aceasta perspectiva ne ajuta sa ne imaginam materia si corpul nostru ca fiind ceva in permanenta schimbare, nu ceva static si permanent.

Si atunci, daca materia este 99.9999999% goala de continut, cine pe cine atinge? 0.0000001% atinge alt 0.0000001%, format din protoni, electroni si neutroni? Un ADN atinge alt ADN? Un atom atinge un alt atom? Iar aceasta atingere creeaza senzatii, trairi, emotii? Cum poate fi posibil si inteligibil asa ceva?

Ce simt cand ma atinge cineva? Oare ne punem vreodata intrebarea daca chiar simtim, realmente? Daca ar fi studiat creierul, cu siguranta s-ar putea constata diferente in activitatea cerebrala atunci cand ne atinge o persoana iubita sau un strain. Si atunci, atingerea este diferita, omul sau perceptia noastra asupra omului respectiv? Daca ne-ar atinge un strain, iar noi am avea ochii inchisi si n-am sti cine ne atinge, si ni s-ar spune ca ne atinge persoana iubita, n-am putea distinge fizic, material, atingerea, iar creierul nostru ar inregistra aceeasi activitate cerebrala ca si atunci cand ne-ar atinge realmente persoana iubita.

Ceea ce inseamna ca activitatea cerebrala nu depinde de materie, ci de imaginatie. Gandurile noastre impodobesc sau despodobesc un om, gandurile noastre ne leaga sau ne dezleaga de el. Nu rupem legaturi cu oameni. Rupem legaturi cu gandul care ne leaga de ei. Materia nu are nicio vina. E doar un stimul si atat, tot un stimul al imaginatiei noastre. Am putea concluziona ca 99.9999999% din tot acest univers fizic, pe care-l percepem material, exista, de fapt, doar in imaginatia noastra.

Ce este iubirea? Ce se petrece cand simtim celebrii “fluturasi” in stomac? E o senzatie biochimica. Cand ne atingem, cand ne sarutam, cand facem sex? E o senzatie biochimica. Cand mancam o ciocolata primim acelasi impuls. Ne hranim creierul cu endorfine, cu dopamina. Cand asteptam, infrigurati, telefonul dorit, atentia dorita, vorbele dorite, ce se petrece in corpul nostru? Infuzie de adrenalina, pe de o parte. Frica si anxietate, pe de alta parte, ca am putea sa nu le primim. Fricile sunt doar povesti pe care ni le spunem singuri. Oamenii de stiinta au declarat ca iubirea, asa cum o concepem noi in viata de zi cu zi, in relatiile noastre, din punct de vedere biologic, chimic si neurologic nu are mai mult decat valoarea unei ciocolate.

Asa se naste iluzia separarii. Din neincredere, din frica. S-a intamplat sa nu primim ce voiam, ce aveam nevoie. Ce fel de nevoie? Fizica sau imaginara. Si atunci, mintea s-a infasurat si a ridicat un zid in fata inimii, ca inima sa se inchida, sa nu mai simta, sa nu mai vrea, protejandu-ne si separandu-ne de stimulii exteriori. Care sunt o pura iluzie, o pura inventie, un fals raspuns la niste nevoi imaginare.

Pare trist, nu-i asa? Atata arta ar putea fi redusa la eticheta unei ciocolate. Atatea trairi, atatea simtiri, atata dor, atat de mult devine atat de putin. Si totul are loc in creierul nostru, nici macar in realitate.

Oamenii de stiinta au descoperit ca lipsa conexiunii ar putea fi cauza tuturor adictiilor. Legaturile sanatoase includ relatii, conexiunile cu familia, cu comunitatea si cu sine insusi. Calea vindecarii de adictii consta in conexiune autentica. “Daca nu ne putem conecta astfel, ne conectam cu orice altceva putem gasi. Cu huruitul rotii unei rulete sau cu acul unei seringi” (prof.Peter Cohen)

Adictiile de orice fel, pana la relatii asa-numite toxice din punct de vedere psihologic, sunt doar efecte ale lipsei de conexiune. Pare a fi vorba despre o conexiune materiala, dar asa sa fie, oare? Ar trebui sa primim sau sa oferim aceasta conexiune?

De cate ori nu ati avut prin preajma un om dispus sa va aline suferinta cauzata de despartirea de o persoana iubita si nu v-a folosit prea mult, fiindca nu putea inlocui acea persoana intru totul? Fiindca nu era acea persoana? De cate ori nu v-a spus colegul de munca sau un membru al familiei sau un prieten ca atitudinea lui, pe care o interpretati ca fiind suparare sau indiferenta la adresa voastra, nu are, de fapt, nicio legatura cu persoana voastra? Cine este acel “eu” care cerne si discerne iubirea? E simplu si cutremurator, totodata. Acel “eu” e materia cenusie care zace inchisa in capul fiecaruia dintre noi.

Orice trauma, orice abuz, orice suferinta pot fi demontate cu usurinta, la nivel cerebral, si raportate la realitate, mai ales la realitatea prezenta, cand efectul lor persista doar prin legatura pe care gandurile noastre o intretin cu evenimentele respective. Pentru ce alegem anumiti parteneri, anumiti prieteni, anumite comunitati? Care e acel “eu” care le alege, le limiteaza, le delimiteaza si pe noi odata cu ele? E simplu, acel “eu” pare a fi nevoia noastra, dar de fapt e imaginatia noastra. Orice stimul exterior nu are nicio putere asupra noastra daca nu si-ar baga coada imaginatia. Orice stimul exterior inseamna o proportie de 0.0000001% concret si 99.9999999% imaginar.

Si atunci, ce este iubirea? Un cumul de senzatii biochimice, neurologice, care se petrec, ca o piesa de teatru, in creierul nostru, in imaginatia noastra, care traiesc si mor odata cu noi? Ar fi absurd ca iubirea sa moara. Ar fi trist si absurd ca ea sa fie doar un gand, o senzatie, un stimul biochimic. Nu, iubirea trebuie sa fie mult mai mult de atat. Iubirea este si atat. Nu este “ceva”, nu este un “eu” sau un “el”, este energia in care vibreaza si exista totul. O energie poate mai putin lirica, dar cat se poate de reala si de concreta.

La nivel fizic, material, suntem niste animale cu nevoi fizice si materiale. La nivel neurologic, cerebral, suntem niste roboti cuantici, cu nevoi imaginare, care percep si transforma realitatea dupa chipul si asemanarea imaginatiei lor. La nivel energetic, suntem iubire. Si atunci, va intreb, cum ar putea cineva sa ofere sau sa primeasca iubire? E imposibil. Fiindca suntem iubire, intru totul. Dar, ca sa realizam aceasta realitate simpla, concreta, e necesar sa ne ridicam mai presus de statutul de animal si de nevoile sale fizice si materiale, mai presus de statutul de robot cuantic si de nevoile sale imaginare. Iubirea e ca aerul. Nu-l vedem, desi exista si ne mentine in viata.

Ce se intampla de fiecare data cand dai bani

De fiecare data cand cumperi ceva, ajuti si contribui. Poate ar fi timpul sa te gandesti cui ii dai banii tai si cine vrei sa prospere prin banii tai. Poate ca e vremea sa devii constient ca banii tai chiar au valoare si ca dispui de aceasta valoare pentru a contribui la lumea in care traiesti.

De fiecare data cand dai banii pe un produs care contine ingrediente  de provenienta animala sau care a fost testat pe animale, incurajezi aceasta industrie sa prospere si astfel contribui la suferinta mai multor fiinte nevinovate.

Sa fii inconstient si sa nu-ti pese e cel mai simplu. Dar daca iti dai seama ca rujul sau produsul tau cosmetic, produsele pe care le folosesti sa te ingrijesti pot contine gandaci striviti, de pilda, si au fost testate pe animale care au avut de suferit, atunci poate incepi sa te gandesti de doua ori ce cumperi. Poate incepe sa-ti pese pe cine hranesti cu banii tai si cu ce iti hranesti propria piele.

De pilda, compania Mars, care produce M&M, Twix, Snickers, Milky Way etc, testeaza ingredientele pe soareci si sobolani pentru a observa efectele. Un test pentru producerea ciocolatei consta in hranirea fortata a animalului si taierea picioarelor sale, pentru a se verifica starea vaselor de sange. Multe astfel de experimente se incheie cu uciderea animalelor, pentru a fi disecate si a se constata rezultatele. Nu suna prea apetisant, nu-i asa?

„Adevarata frumusete este lipsita de cruzime”

Conform PETA, organizatia care apara drepturile animalelor, peste 20 de ingrediente de origine animala se pot regasi in samponul sau in balsamul tau de par. Aproximativ 98% dintr-un animal se foloseste, din care o proportie de 45% pentru produse non-alimentare. Grasime animala, ligamente, oase, piele etc. Verifica mereu eticheta si ai grija ca multe ingrediente pot fi din sursa animala, dar si vegetala, precum glicerina. Daca nu se specifica provenienta vegetala, poti fi aproape sigur ca este de provenienta animala.

PETA a realizat o lista, foarte recent actualizata, a companiilor care comercializeaza produse testate pe animale. Exista multe marci (branduri) pe piata, dar majoritatea apartin catorva mari corporatii, precum: L’Oreal, Estee Lauder, Procter & Gamble, Clorox, Johnson & Johnson, S.C. Johnson, Colgate-Palmolive, Reckitt Benckiser, Church & Dwight, Unilever, and Dial/Henkel.

Lista de mai jos este orientativa si nu exhaustiva. Sub aceleasi branduri exista si produse care nu implica neaparat ingrediente de provenienta animala sau testarea pe animale. Lista cuprinde brandurile din a caror politica inca face parte testarea pe animale pentru anumite categorii de produse. Unele companii din cele mentionate au inceput deja sa-si reduca programele de testari pe animale si si-au anuntat in mod public tendinta de descrestere a politicii de testare pe animale. Printre acestea se numara L’Oreal, Procter&Gamble, iar compania americana 3M a anuntat ca foloseste orice alternative posibile pentru a reduce testele pe animale si pentru a pastra cele mai inalte standarde in privinta bunastarii acestora.

Daca doriti sa nu aveti prea multe batai de cap, puteti cauta simboluri precum acestea pe produsele pe care le cumparati:

Machiaj

  • Almay
  • Artistry (Amway)
  • Avon
  • Benefit
  • Bobbi Brown
  • Borghese
  • Burberry
  • Calvin Klein
  • Chanel
  • Chapstick
  • Cle de Peau
  • Clinique
  • CoverGirl
  • Demeter
  • Dior
  • Dolce & Gabbana
  • Estee Lauder
  • Flirt
  • Giorgio Armani
  • Givenchy
  • Guerlain
  • Helena Rubinstein
  • L’Oreal
  • Lancôme
  • MAC
  • Make Up For Ever
  • Mary Kay
  • Max Factor
  • Maybelline
  • OPI
  • Prescriptives
  • Rimmel London
  • Revlon
  • Shiseido
  • Shu Uemura
  • Sinful Colors
  • Sephora (brand)
  • Tom Ford
  • Tony Moly
  • Yves Saint Laurent

Ingrijirea pielii

  • Algenist
  • Ambi
  • American Beauty
  • Aveeno
  • Avene
  • Avon
  • Bain de Soleil
  • Bioderma
  • Biotherm
  • Bliss
  • Boscia
  • Caudalie
  • Cetaphil
  • Clarins
  • Clarisonic
  • Clean & Clear
  • Clearasil
  • Coppertone
  • DDF
  • DHC
  • Dermablend
  • Dr. Brandt
  • Dr. Jart
  • EOS
  • Eucerin
  • Fresh
  • Garnier
  • Gatineau
  • Glamglow
  • Good Skin Labs
  • Grassroots
  • Jurlique
  • Kiehl’s
  • L’Occitane
  • La Mer
  • La Roche Posay
  • Lab Series for Men
  • Lubriderm
  • Mederma
  • Neutrogena
  • Nivea
  • Noxzema
  • Nu Skin International
  • Nuxe
  • Ojon
  • Olay
  • Origins
  • Oriflame
  • Osiao
  • Peter Thomas Roth
  • Piz Buin
  • Ponds
  • ROC
  • Rembrandt
  • Simple
  • SK-II
  • Skin ID
  • St. Ives
  • Vaseline
  • Vichy
  • Walgreens
  • Yves Rocher

Ingrijirea parului

  • Alberto V05
  • Aussie
  • Bumble and Bumble
  • Clairol
  • Fekkai
  • Got2b
  • Head & Shoulders
  • Herbal Essences
  • Hoyu
  • Joico
  • John Frieda
  • Just for Men
  • Kao USA
  • Kerastase
  • Matrix Essentials
  • Mizani
  • Natural Instincts
  • Nexxus
  • Nice ‘n Easy
  • Pantene
  • Physique
  • Redken
  • Rogaine
  • Schwarzkopf
  • Sebastian Professional
  • Soft & Beautiful
  • SoftSheen
  • Suave
  • Sunsilk
  • TRESemmé
  • Vidal Sasson

Sapunuri si produse pentru baie

  • Dial
  • Dove
  • H2O Plus
  • Irish Spring
  • Ivory
  • Johnson’s
  • Lux
  • Purpose
  • Shower to Shower
  • Softsoap
  • Wella

Parfumuri

  • Acqua Di Parma
  • Aramis
  • Balenciaga
  • Bvlgari
  • Cacharel
  • Christina Aguilera Perfumes
  • Cire Trudon
  • Coach
  • Donna Karan
  • Dunhill Fragrances
  • Elizabeth Arden
  • Escada Fragrances
  • Gucci Fragrances
  • Hugo Boss
  • Jo Malone
  • Lacoste Fragrances
  • Marc Jacobs Fragrances
  • Michael Kors
  • Missoni
  • Odin
  • Ralph Lauren Fragrances
  • Tommy Hilfiger
  • Viktor & Rolf
  • Kenzo

Pasta de dinti si ingrijire orala

  • Aim
  • Aquafresh
  • Close-up
  • Colgate
  • Crest
  • Listerine
  • Mentadent
  • Pearl Drops
  • Reach
  • Scope
  • Sensodyne
  • Signal

Deodorante

  • Arrid
  • Axe
  • Dry Idea
  • FDS
  • Lady Speed Stick
  • Mitchum Deodorant
  • Old Spice
  • Right Guard
  • Secret
  • Soft & Dri
  • Speed Stick
  • Teen Spirit
  • Ultrabrite

Igiena feminina

  • Always
  • Carefree
  • Femfresh
  • Tampoane O.B.
  • Stayfree

Produse pentru ras

  • Bic Corporation
  • Braun
  • Gillette Co.
  • Nair
  • Schiek
  • Veet

Alte marci

  • 3M
  • Acuvue
  • Arm & Hammer
  • Band-Aid
  • Hill’s
  • Mead
  • Off
  • Pampers
  • Puffs
  • ReNu
  • Savlon
  • Vaseline
  • Vicks

Mancare pentru animale de companie

  • Blue Buffalo
  • Iams
  • Hill’s Science Diet
  • Pedigree
  • Purina
  • Friskies
  • Natural Balance
  • Whiskas
  • Eukanuba
  • Sheba
  • Bakers Complete
  • Iams
  • K.Y.

Produse de curatenie

  • Air Wick
  • Ajax
  • Armor All
  • Calgon
  • Clorox
  • Dermassage
  • Drano
  • Easy-Off
  • Ever Clean
  • Fabuloso
  • Fantastik
  • Febreze
  • Finish
  • Formula 409
  • Fresh Step
  • Glad
  • Glade
  • Green Works
  • Joy
  • Kaboom
  • Liquid Plumr
  • Lysol
  • Melaleuca
  • Mr. Clean
  • Murphy Oil Soap
  • Nature’s Source
  • Old English
  • Oomph!
  • Oust
  • OxiClean
  • Palmolive
  • Pine-Sol
  • Pledge
  • Raid
  • Renuzit
  • Resolve
  • Rid-X
  • S.O.S.
  • Scoop Away
  • Scrubbing Bubbles
  • Shout
  • Soft Scrub
  • Spray ’N Wash
  • Static Gaurd
  • Sunlight
  • Swiffer
  • Tilex
  • Windex

Detergenti

  • Comfort
  • Downy
  • Purex
  • Suavitel
  • Tide
  • Woolite

Sursa foto: petalatino

Surse articol: crueltyfreekitty, businessinsurance, peta

Povestea vietii unei flori albe

Azi o sa va spun o poveste. Va rog, dupa ce o cititi, sa va ganditi cu multa iubire la voi, la toti cei dragi voua si la noi toti, care impartasim aceasta existenta comuna pe planeta asta albastra. Va rog sa va asigurati ca va manifestati iubirea, nu doar prin gand, ci prin vorba si, mai ales, prin fapta. Sa va asigurati ca se transmite, ca ajunge la destinatie. La ce bun un mail, un colet neexpediat? La ce bun un gand neexprimat? La ce foloseste o intentie buna nematerializata? La ce bun daca murim fara sa simta ceilalti ca i-am iubit, fara sa ajunga la ei si sa-i atinga? Suntem carne si oase ca sa ne atingem, ca sa simtim reciproc atingerea, ca sa materializam ceea ce este imaterial.

Trimiteti iubirea voastra si asigurati-va ca ajunge la destinatie. Mai departe, cei care o primesc sunt liberi sa faca ce vor cu ea. Si nu uitati ca banii sunt un simbol si nu unul al iubirii. Niciodata, banii nu vor contine iubire in sine. Banii nu pot cumpara iubire si nici timp. Banii sunt doar un mijloc pentru siguranta, hrana, adapost si nevoi primare. Iubirea e mai pretentioasa de atat. Iubirea e o nevoie superioara celor primitive, dar fara de care nu putem trai. Putem supravietui destul de mult fara hrana, fara adapost, fara siguranta, dar nu fara iubire, indiferent ca ne dam seama sau nu. Iubirea implica prezenta si responsabilitate. Iubirea cere implicare si efort. Iubirea cere tot ceea ce esti, nu numai efortul tau, nu numai mainile tale, nu numai creierul tau, ci tot ce simti si tot ce faci. Iubirea iti cere sa-i predai ranile si esecurile tale, ca sa le transforme in opere de arta.

Poate cel mai mare regret al unui om, inainte de moarte, este acela de a nu-si fi manifestat concret iubirea, de fiecare data cand a avut ocazia. Abia atunci, la final, realizam pe deplin constient ca scuzele si justificarile chiar nu folosesc la nimic si nicidecum nu fac pe nimeni sa se simta mai bine. Abia la final ne dam seama ca a fost o minciuna ca n-am avut timp sa ne manifestam iubirea. Abia la final ne dam seama ce inseamna sa nu mai avem realmente timp.

tuberose

Era o vreme cand eu si el eram foarte indragostiti. Cu multa inocenta si cu vise de copii, cu filosofii de adulti care refuzau sa accepte ca au crescut. El mi-a trimis muzica si eu am chiuit de bucurie. Eu i-am trimis o tuberoza. Eram departe unul de celalalt. Voiam atat de mult ca floarea sa ajunga vie la el, sa-i simta parfumul. Am tinut-o in mainile mele, am sarutat-o si am impachetat-o cu multa grija. Pachetelul a ajuns rapid la destinatie. Avem atatea cai de comunicare disponibile, trebuie doar sa vrem sa le folosim, ca sa realizam conexiunea.

Floarea a ajuns vie in mainile lui. Acum o mangaia el, amprentele lui se imprimau nevazute peste amprentele mele. Sarutul meu ramasese pe floare. Parfumul ei a izbucnit, viu, triumfator, puternic, din micul pachet modest. Ajunsese la el. Ajunsese la destinatie. Floarea isi facuse “datoria”, sa ramana vie cat sa-si transmita parfumul si mesajul de iubire.

E tot ce-mi doresc si mie, sa fiu precum acea floare. Si sa va spun voua ca degeaba el mi-ar fi trimis bani sau eu lui. Banii nu ar fi putut cumpara selectia unica de muzica pe care el o pregatise, cu iubire, special pentru mine. Banii puteau cumpara zeci, sute, mii de tuberoze din orice piata din orasul lui sau din lumea intreaga, dar nu acea tuberoza unica, pe care eu o tinusem in maini si pe care o sarutasem, care se pastrase vie pentru el, ca sa ajunga la el, s-o simta si sa-l imbete cu parfumul ei.

Doar iubirea care ajunge la destinatie este conexiunea care da cel mai profund sens si cea mai bogata implinire vietii noastre trecatoare, de fiinte separate. Va rog, cat sunteti si suntem in viata, haideti sa ne amintim sa pastram mereu conexiunea asta vie! Sa facem iubirea reala!

Lista celor mai periculoase ingrediente cosmetice

Cele mai periculoase ingrediente regasite in produsele cosmetice si de ingrijire sunt: metalele grele, parabenii si alti conservanti chimici, formaldehida, ftalatii, SLS si SLES sintetici, siliconul si derivatele din petrol, parfumul si aromele sintetice, colorantii chimici, agentii de curatare/dezinfectare, chimicalele din produsele de protectie solara.

Foarte important de stiut: pielea sensibila a bebelusilor si a copiilor absoarbe substantele aplicate in proportie de peste 40-50% mai mult decat pielea adultilor. Aproximativ 70% din substantele pe care le absoarbe pielea noastra ajung direct in sange, in doar 28 de secunde!

Ingrijirea pielii

Metalele grele (plumb, nichel, cobalt, crom) se gasesc mai ales in produsele de machiaj. Evitati simbolurile D&C red, 19, 31, 36, D&C yellow 11. Plumbul prezinta un risc cancerigen ridicat si poate fi gasit in rujurile rezistente la transfer. Cu cat rezista mai mult rujul, cu atat e posibil sa contina o cantitate mai ridicata de plumb. Odata ajuns in organism, plumbul afecteaza sistemul nervos, circulatia sangvina, functiile de reproducere.

Parabenii (Methylparaben, Ethylparaben, Propylparaben, Butylparaben, Isobutylparaben sau Phenonip) sunt conservanti periculosi, potential cancerigeni si se folosesc in majoritatea produselor de ingrijire (deodorante, geluri de dus, sampoane, lotiuni, produse de make-up). Afecteaza echilibrul hormonal estrogenic si contribuie la dezvoltarea cancerului mamar. Deoarece cresc nivelul estrogenului din sange, parabenii pot afecta si sanatatea barbatilor, cat si functiile reproductive. Pericolul de cancer sau infertilitate poate sta chiar in antiperspirantul pe care il folositi zilnic.

Alti conservanti periculosi: conservantii care elibereaza formaldehida antimicrobiana (DMDM Hydantoin, Urea – Imidazolidinyl, parabeni, Quaternium-15). Formaldehida este un ingredient chimic folosit ca dezinfectant si conservant.Cel mai frecvent se gaseste in creme, sapunuri, deodorante, oje, rimeluri. Formadelhida este potential cancerigena. Poate afecta ochii, pielea, plamanii. Favorizeaza aparitia durerilor de cap, a insomniilor, a alergiilor, poate provoca crize de astm. Methylchloroisothiazolinone si methylchloroisothiazolinone prezinta risc sporit de alergii si pot fi toxice pentru creier, precum au demonstrat studiile efectuate pe mamifere.

Ftalatii (Diethyl phthalate – DEP si Dibutyl phthalate – DBP) contribuie la infertilitate. Sunt derivati chimici ai naftalinei, cu rol de fixare, de multe ori sunt trecuti la ingrediente la “arome”, se regasesc cel mai adesea in pasta de dinti, lotiuni de corp, parfumuri, geluri/fixativ de par si lacuri de unghii. Sunt foarte periculosi pentru femeile insarcinate, pentru sistemul reproducator al barbatilor. Au efect perturbator endocrin, mimeaza actiunea hormonilor feminini (estrogenii) si se opun hormonilor masculini (efect anti-androgenic, inducand reducerea nivelului de testosteron), impiedica dezvoltarea organelor sexuale masculine in timpul vietii uterine a fatului si distrug sperma barbatului adult. Ftalatii cresc semnificativ riscul de diabet de tip 2, au efecte toxice asupra rinichilor si ficatului, pot influenta aparitia unor boli grave, precum autismul, cancerul mamar si cancerul testicular.

SLS (Sulfat lauril de sodiu chimic, sintetic) si SLES (Sodium laureth sulfate) sunt foarte des incluse in retetele produselor cosmetice si de ingrijire corporala, ca spumant. Cel mai frecvent se gaseste in sapunuri, sampoane. Pot fi si de provenienta naturala, de pilda SLES-ul poate fi extras din nuca de cocos, periculos pentru sanatate fiind cel chimic. SLS si SLES, ca surfactanti chimici, sunt periculosi chiar si in concentratii de 0.5%, desi se gasesc in majoritatea produselor in concentratii de peste 10%.Irita pielea si o deshidrateaza, pot provoca aparitia eczemelor, dermatitelor si altor afectiuni ale pielii. Prin procesul de fabricare, SLES contamineaza produsul cu agentul 1.4 dioxane, care este cancerigen, motiv pentru care au fost descoperite cazuri de cancer la ficat la muncitorii din fabricile de cosmetice.

Alti spumanti periculosi sunt: DEA (Diethanolamine), MEA (Monoethanolomine) si TEA (Triethanolamine), care produc iritatii ale ochilor si pielii si dermatita de contact. Aceste substante sunt absorbite cu usurinta prin piele apoi depozitate in corp si creier.

Siliconul si derivatele sale (Dimeticona, Ciclometicona), cat si derivatele din petrol (Propilenglicol – PG, Polietilenglicol – PEG, Etilen glicol – EG, Butylene Glycol, Vaseline, Paraffin, Petrolatum, Mineral oil, Petroleum jelly) sunt frecvent intalnite pe lista ingredientelor cosmetice (uleiuri, creme, lotiuni, ceara de par, produse de ingrijire pentru bebelusi si copii, produse de protectie solara, etc.). Promit hidratare optima, dar de fapt doar creeaza o pelicula grasa la suprafata pielii si nu-i permit acesteia sa respire, sa se oxigenez, produc iritatii si mancarimi. Propylene Glycol(PG) si Butylene Glycol sunt considerate substante atat de periculoase, incat este necesara folosirea echipamentului de protectie la manevrare (ochelari, costume de protectie, manusi), echipament ce nu poate fi reciclat ori curatat dupa folosire, singura metoda de izolare fiind ingroparea. Pericolul expunerii la aceste substante duce la malformatii ale creierului, ficatului si rinichilor.

Parfumurile se gasesc in aproape toate produsele cosmetice si de ingrijire corporala.Verificati mereu sursa lor. In timp ce parfumurile naturale, obtinute din uleiuri esentiale, pot avea efecte benefice, terapeutice si de aromoterapie, parfumurile chimice si sintetice (peste 4000 de varietati) sunt foarte periculoase pentru sanatate. Parfumurile si aromele chimice pot contine zeci de ingrediente periculoase, care pot produce dezechilibre hormonale, iritatii, eruptii cutanate, afecteaza fertilitatea, provoaca dureri de cap si ameteli.

Colorantii pot fi ingrediente cosmetice naturale sau chimice. Colorantii chimici pot dauna grav sanatatii. De aceea, etichetele produselor ar trebui sa mentioneze de fiecare data sursa colorantilor folositi. Colorantii obtinuti din gudron contin saruri de metale grele, care se depoziteaza sub forma de toxine in piele, provocand iritatii, iarstudiile pe animale au demonstrat ca prezinta risc cancerigen.

Dintre agentii de curatare si dezinfectare, cei mai periculosi sunt Triclosanul si Benzoyl Peroxide. Triclosanulesteun agent antibacterian, antimicrobian si conservant. Este un produs chimic, clasificat ca pesticid, periculos pentru mediu si pentru sanatatea umana. Face parte din categoria substantelor chimice considerate cancerigene. Se regaseste in foarte multe produse: sapun, sapun lichid, antiperspirant, pasta de dinti, gel de dus, unguente, produse antiacneice, etc.. Este iritant, toxic pentru aparatul reproducator, interfereaza cu activitatea hormonala normala a organismului, afecteaza functiile tiroidei, poate provoca viroze respiratorii sau alergii.. Poate conduce la aparitia unor tulpini rezistente la bacterii, slabind astfel sistemul imunitar. Benzoyl Peroxide, folosit in compozitia produselor antiacneice, este considerat un declansator de tumori. Poate produce mutatii genetice la nivel celular, atat la oameni cat si la mamifere. Inhalarea lui este toxica,produce iritatii la nivelul ochilor, pielii si aparatului respirator.

Desi nu apare niciodata in lista de ingrediente, Dioxina este intalnita in mod frecvent in produsele cu efect antibacterian: triclosan, emulsifianti, PEG si agenti de curatare si spumare, precum SLS. Dioxina este cancerigena, reduce imunitatea, provoaca tulburari nervoase, avorturi spontane si malformatii la nastere.

Chimicalele din produsele de protectie solara: Avobenzone, Benzphenone, Ethoxycinnamate, 4-Aminobenzoic acid, sunt ingrediente cunoscute ca generatori de radicali liberi cancerigeni, care altereaza ADN-ul.

Dictionar de verificare a ingredientelor

Lista celor mai periculoase ingrediente din produsele cosmetice si de ingrijire corporala:

1.4-dioxane
2-bromo-2-nitropropane-1,3-diol (Bronopol)
5-Bromo-5-nitro-1,3-dioxane
Acrylates copolymer
Acrylates/C10-30 alkyl acrylate crosspolymer
Alcohol, Isopropyl (SD-40)
Aluminum zirconium tetrachlorohydrex GLY
Aminomethyl propanol limitáltan
Ammonium Laureth Sulfate (ALES)
Ammonium Lauryl Sulfate (ALS)
Anionic Surfactants:
Behentrimonium chloride
Benzalkonium Chloride
Benzoic acid
Benzophenone-3
Benzyl alcohol
Benzyl salicylate
Butane
Butylated Hydroxyanisole (BHA)
Butylated Hydroxytoluene (BHT)
Butylparaben
Cetalkonium chloride
Ceteareth-20
Cetrimonium chloride
Chloromethylisothiazolinone
CI 15510 (D&C Orange)
CI 42051 (Acid blue)
CI 42090 (FD&C Blue)
CI 60730 (Ext. D&C Violet)
Coal tar
Cocamide DEA
Cocamide MEA
Cocoamidopropyl Betaine
Cocoyl Sarcosine
Coumarin
Cyclomethicone
DEA (diethanolamine), MEA (monoethanolamine), TEA (triethanolamine)
DEA compounds
Diazolidinyl urea
Dimethicone
Dimethicone Copolyol
Disodium Dioctyl Sulfosuccinate
Disodium Laureth Sulfosuccinate
Disodium Oleamide Sulfosuccinate
DMDM Hydantoin
Ethoxylated surfactants
Ethylparaben
Etidronic acid
FD&C Colour Pigments
Formaldehyde
Fragrance
Glyoxal
Guar hydroxypropyl trimonium chloride
Hexylene glycol
Hydroxyisohexyl 3-cyclohexene carboxaldehy
Hydrolysed Animal Protein
Imidazolidinyl urea
Isothiazolinone
Isobutylparaben
Isopropyl
Isopropylparaben
Lauryl dimonium hydrolysed collagen
Lauryl Sarcosine
Lauryl or Cocoyl Sarcosine
Liquidum Paraffinum
Malic acid
MEA compounds
Methylisothiazolinone si methylchloroisothiazolinone
Methylparaben
Mineral oil
Paraben preservatives (methyl, propyl, butyl, ethyl)
Paraffin wax/oil
Petrolatum
Polyethylen Glycol (PEG) compounds
PEG-32
Polyquaternium-10
Potassium Coco Hydrolysed Collagen
Propylene/Butylene Glycol
Propylparaben
PVP/VA Copolymer
Quaternium-7, 15, 31, 60 stb
Rancid Natural Emollients
Silica
Silicone derived emollients
Sodium Lauryl Sulfate (SLS)
Sodium Laureth Sulfate (SLES)
Sodium Methyl Cocoyl Taurate
Sodium Lauroyl Sarsocinate
Sodium acrylate/acryloyldimethyl taurate cop
Sodium Cocoyl Sarcosinate
Sodium fluoride
Sodium hydroxide
Sodium lactate
Sodium Lauroyl Sarcosinat si Ammonium Lauryl Sulfate (ALS)
Sodium Methyl Cocoyl Taurate
Sodium monofluorophosphate
Sodium PCA
Sodium saccharin
Stearalkonium Chloride
Stearamidopropyl dimethylamine
Talc
TEA compounds
TEA (Triethanolamine) Lauryl Sulfate
TEA (Triethanolamine) Laureth Sulfate
Toluene
Zinc citrate
Zinc sulfate

Inteligenta, comunicarea si muzica plantelor

Desi nu sunt dotate cu vaz, totusi plantele se orienteaza dupa soare, percep si absorb lumina, care le este vitala. Desi nu sunt dotate cu auz, plantele reactioneaza la sunete, la muzica si la cuvinte. Desi nu au miros, ele isi recunosc feromonii. Desi nu au creier, plantele au memorie, comunica, isi inteleg stapanii chiar si de la distanta, ba chiar le pot citi gandurile, telepatic.

Plantele sunt dotate cu inteligenta, chiar daca aceasta nu este neuronala. Au memorie, retin stimuli si experiente. Unii oameni de stiinta sunt de parere ca ele se pot recunoaste pe sine si sunt capabile sa se diferentieze de alte surate vegetale. Plantele evalueaza, se adapteaza si reactioneaza prin semnale electrice, datorita celulelor lor electro-senzitive. Ba chiar pot comunica, eliberand substante volatile. Au sistem imunitar, iar acesta este mult mai slab la plantele crescute in casa decat la cele crescute direct in natura.

Foarte interesant e ca, desi plantele par pasive, s-a descoperit ca ele sunt foarte active, de fapt, doar ca intr-un ritm foarte lent, comparativ cu tempo-ul de reactie animal sau uman. E ca si cum timpul ar avea alte valente si s-ar scurge diferit pentru regnul vegetal, amintindu-ne de teoria relativitatii a lui Einstein.

In 1966, Cleve Baxter a realizat niste experimente pe plante, cu rezultate uimitoare, descrise in cartea sa, “Viata secreta a plantelor”. A conectat la un detector de minciuni trei frunze ale unei plante din specia Dracaena, apoi asistentul sau a calcat in picioare o alta. Au descoperit ca plantele pot avea emotii, pot simti frica. Cleve a mai demonstrat ca plantele isi pot intelege stapanii. A conectat cateva frunze la un poligraf si s-a gandit ca le-ar putea arde. Doar in urma acestui gand, poligraful a inregistrat o reactie din partea plantei.

Se stie ca plantele se orienteaza dupa lumina. Ele sunt dotate cu rodopsina, un receptor similar cu proteina vizuala umana, care absoarbe lumina. De aceea, plantele se intorc dupa soare, “stiu” cat dureaza o zi, “stiu” cand sa infloreasca, ba chiar reactioneaza la radiatiile ultraviolete, fiind capabile sa produca substante de protectie solara.

In cartea “Ce stie o planta?”, Daniel Chamovitz spune ca plantele „Au memorie pe termen scurt, memorie imunologica si chiar memorie transmisibila de la o generatie la alta”. Diferite parti ale plantei pot comunica si schimba informatii la nivel celular si fiziologic, iar radacinile cresc in functie de semnalele receptionate din mediul extern. Profesorul Chamowitz a aratat ca un fruct crud se coace mult mai repede langa altul deja copt, deoarece ultimul emana in aer un feromon pe care primul il percepe si la care reactioneaza, ca printr-un acordaj.

muzica plantelorUn experiment interesant a fost desfasurat si in Romania, pe o perioada de trei ani, de catre Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Buzau. In urma acestui experiment, s-a confirmat teoria conform careia muzica are efect asupra plantelor. Acestea prefera muzica clasica, Ravel, Vivaldi, Liszt. Doar un sfert de ora pe zi de muzica clasica, iar plantele cresc mai repede, mai mult si mai viguros, dand mai multe flori si fructe.

Experimente similare au dovedit ca productia vegetala poate spori cu pana la 60% daca plantele “asculta” muzica clasica maxim trei ore pe zi. Cea mai intensa reactie a fost inregistrata la muzica lui Bach. Se pare ca plantelor nu le prea place niciun alt gen muzical, in afara de cel clasic, poate cel mult muzica de relaxare, si nu suporta rock-ul.

Incepand din 1970, cercetatorii de la Damanhur au studiat si au conceput un aparat capabil sa reproduca sunetele emise de plante, la nivel vibrational. Simone Vitale explica modul de functionare a acestui aparat, numit U1. Se conecteaza prin doi electrozi la radacina si la frunzele plantei, masoara rezistenta electrica a tesutului vegetal si transmite semnalul la un computer, care-l transforma in MIDI (Musical Instruments Digital Interface – Interfata digitala a instrumentelor muzicale). Semnalul MIDI este apoi redat de un sintetizator, acordat la frecventa de 432 herti.

Dupa 40 de ani de experimente si studii, cercetatorii de la Damanhur au declarat ca, dupa o vreme, plantele par sa devina constiente de faptul ca sunetele provin de la ele insele si incep sa le moduleze intentionat. Asta dovedeste ca plantele au sau sunt capabile sa dezvolte constiinta de sine si ca exista constiinta chiar de la nivel celular.

Iata sunetele emise de o planta din specia Echinacea:

Surse: www.gradinamea.ro, ecology.md, jurnalul.ro, descopera.ro, soundofgoldenlight.com, www.musicoftheplants.comCopyright Logo Livia Bonarov 2016

Preluare continut de pe acest site.
Se pot prelua doua paragrafe din continutul unui articol, cu indicarea link-ului sursei unde poate fi citita continuarea.

Donatia unei pietre pretioase

O femeie inteleapta a gasit o piatra pretioasa, calatorind prin munti. A doua zi, a intalnit un alt calator, caruia ii era foame, iar femeia si-a deschis punga, impartindu-si mancarea cu el.

Calatorul infometat a observat piatra pretioasa in punga femeii si a rugat-o sa i-o dea lui. Ea i-a dat-o fara nicio ezitare. Calatorul a plecat, bucurandu-se de norocul sau. Stia ca piatra aceea valora destul cat sa-i ofere siguranta toata viata. Dar, peste cateva zile, omul s-a intors si i-a inapoiat femeii piatra pretioasa.

“M-am mai gandit”, a spus el. “Stiu cat de pretioasa este piatra, dar ti-o dau inapoi cu speranta ca mi-ai putea da ceva mult mai pretios. Te rog, spune-mi ce ai tu, in sufletul tau, ce anume te-a putut determina sa-mi dai piatra fara nicio ezitare?”

Femeia cea inteleapta a ras. “Tinere, n-am nimic altceva sa-ti ofer. Prin insusi faptul ca mi-ai inapoiat piatra, ai aratat ca si tu ai deja, in sufletul tau, ceea ce valoreaza cel mai mult. Inima ta e deschisa…”

diamant privit de jos si de susDiamant, prin care trece lumina, privit de jos in sus si de sus in jos

%d blogeri au apreciat asta: