De ce se dezdragostesc oamenii? Care e cheia iubirii? De ce iubesti un om si nu poti iubi altul?

Sadhguru: Experienta ta in iubire e ca ai simtit o anumita dulceata a emotiei in interiorul tau. Nu stim cine stimuleaza asta in tine, dar in esenta se intampla in interiorul tau. Poate ca acel ceva ce se petrecea in interiorul tau era atat de exuberant incat vedea asta peste tot. Cand erai indragostit, credeai ca infloresc florile pentru tine, ca pasarile canta pentru tine, ca norii se misca pentru tine. Nu vreau sa distrug tot romantismul, dar, in mod fundamental, asta se intampla in interiorul tau.

E minunat ca experimentezi o asemenea dulceata a emotiei, stimulata de cineva. Folosesti cealalta persoana ca pe o cheie care sa deschida o experienta in interiorul tau. Dar de ce folosesti o cheie cand nu exista nici incuietoare, nici usa, niciun fel de bariera? Faza e ca tu esti o masina cu motor care porneste automat. Daca aveai o masina Ambassador, acum 25 de ani, trebuia s-o parchezi mereu in panta, pentru ca era nevoie de doi oameni s-o impinga, dimineata, ca sa porneasca. Acum, toate masinile pornesc singure. Unele pot fi pornite chiar si de la distanta. N-ai vrea sa-ti upgradezi propria tehnologie astfel incat sa pornesti si tu singur? Daca te trezesti dimineata, ar trebui sa dai pe dinafara de bucurie, iubire si exuberanta, singur. Nu ai nevoie de nimeni sa te stimuleze.

E foarte important sa fii o masina care porneste automat. Altfel, dupa ceva vreme, vei incerca sa extragi fericirea de la cealalta persoana. Atunci devin aceste relatii de “iubire” deranjante si oribile. Sunt doua cai de a intra intr-o relatie. Una este deoarece vrei sa extragi ceva de la cineva. Cealalta este pentru ca vrei sa impartasesti ceva cu cineva.

Daca tu cauti sa impartasesti, viata ta va fi buna. Daca tu cauti sa extragi, cand se inchide robinetul, iti va fi groaznic si urat. Ai vazut oameni care credeau ca sunt iubitori absoluti, cat de groaznic a devenit pentru multi dintre ei. Nu pentru ca ar fi ceva in neregula cu ei. Ci doar pentru ca incepi pe picior gresit, gandind: “Persoana asta e sursa bucuriei mele”. Indiferent ca e de bucurie sau de suferinta, sursa e in interiorul tau. Tu esti cel ce decide. Daca esti un om vesel, oamenii vor vrea sa fie cu tine. Daca esti nefericit, te vor suporta o vreme.

Sadhguru-peacock

Sadhguru, cum sa vad in oameni aceeasi minune pe care o vad in dansul paunului?

E o intreaga cultura in dezvoltare in lume, in care oamenii ajung sa spuna: “Iubesc intreaga umanitate dar nu pot sa suport fiinta asta umana, care sta aici.” Problema cu fiintele umane e ca le intalnesti peste tot. Sunt in casa ta, la locul tau de munca, sunt pretutindeni. Nu danseaza asa, undeva, departe. Daca doar dansau, asa, departe, le-ai fi iubit la fel (ca pe pauni). Problema e ca trebui sa muncesti cu fiintele umane, sa traiesti cu ele si sa te descurci cu ele zilnic.

E usor sa vezi minune in lucruri cu care nu trebuie sa impartasesti nimic. De exemplu, e foarte usor sa-l iubesti pe Dumnezeu, pentru ca nu vine niciodata sa stea la masa cu tine. E usor sa iubesti o pasare salbatica dansatoare, care e frumoasa tocmai pentru ca nu cere nimic de la tine. Nu se prea gandeste la tine pentru ca nu ai nimic sa-i oferi. Nu trebuie sa faci nimic. Te poti doar bucura de lucruri de la mare distanta. De asta oamenii sunt acum plini de relatii “de iubire” care se desfasoara pe Facebook, TikTok si Instagram, pentru ca nu trebuie sa-i intalnesti, nu trebuie sa impartasesti nimic cu ei sau sa astepti ca ei sa iasa de la baie. Daca nu-ti place, poti sa inchizi pagina si sa stergi contul. Dar tine paunul acasa la tine trei zile si apoi sa vedem cat de mult iti place. Va face caca peste tot si va scoate zgomote teribile noaptea.

Fiintele umane sunt o specie foarte dificila. Iar asta te include si pe tine. Discutam despre cum sa nu facem discriminari de rasa, religie, casta, credinta si sex. Va spun, nici macar nu trageti linie intre specii. Pentru ca, daca spui: “Iubesc maimutele, dar nu pot sa suport oamenii”, asta ce inseamna? Ca nu iti place evolutia. E in regula, macar te poti bucura de pasari. Nu-i nimic gresit in a aprecia si a iubi dansul unui paun. Trebuie sa-l iubesti chiar si cand nu danseaza.

E usor sa iubesti atunci cand exista distanta. Distanta e ceva minunat. Moartea e ceva fantastic. Mortii sunt mereu iubiti de toti. In clipa in care mor, devin brusc demni de a fi venerati. De ce nu i-ai venerat cand erau in viata? Cand traiau, te luptai cu ei. In clipa in care mor, ii venerezi, ti-e dor de ei si ii iubesti. Hai sa privim asta cu atentie. Problema ta e ca tu ai o caracteristica bine definita a personalitatii tale. Tu cauti ceva care nu calca pe persoana ta. Insa nu toate fiintele umane iti respecta granitele. Le incalca inevitabil. Unele din ignoranta sau unele intentionat – ca mine. In clipa in care cineva iti incalca granitele, simti ca acea persoana reprezinta o problema. Acum, paunul e in afara hotarelor tale, asa ca arata foarte frumos. Daca ti-ar calca hotarul, l-ai considera si pe el o mare pacoste.

Ce este important e sa creezi un pic de distanta intre tine si propria ta personalitate, atunci vei vedea ca te vei bucura chiar si de tine insuti. Si, de indata ce te bucuri de aceasta persoana, vei vedea ca toata lumea e minunata. Te poti bucura de oricine, pentru ca acum vezi oamenii asa cum sunt, fara o rama in care acestia trebuie sa se incadreze.

Nu-i nimic că mi-ai infectat copilul, frate, bine că eşti vaccinat, că altfel îţi rupeam capul!

Nu e un scenariu, e real. Zilele trecute, aflu despre doi cunoscuți. Categorie de vârstă sub 30 și peste 40. Vaccinați. Schemă completă. Posesori de certificat verde. S-au dus la o petrecere în weekend, înainte de începerea restricțiilor, care oricum nu îi includ. Petrecerea a fost cu multe persoane.

El a început să se simtă cam rău după aceea. Ea, nimic. Nici până azi, ea, nimic. Își face el testul. Pozitiv. Insistă să își facă și ea, dar de ce, nu am nimic… Și ea pozitivă.

Au frecvent de-a face şi cu nevaccinați. Păi care, cine, cum și când în situația asta? Deci ăștia vaccinați și cu certificat verde, care au acces peste tot, se pot plimba pozitivi nestingheriți și ceilalți, restricționați, sunt considerați periculoși? Adevărul nu e în statutul de vaccinat sau nevaccinat, nici în ilegalitatea crasă a discriminării pe bază de certificat verde, folosit pentru a justifica „ştiinţific” segregarea oamenilor. Adevărul îl spune testul.

Vorbeam cu cineva despre restricții. Zic: Oricum testarea e cea mai relevantă, indiferent de vaccin. Unii chiar nu se pot vaccina din motive de sănătate. Sau alţii au trecut deja prin boală. Dacă se testează, se pot duce oriunde, cinema etc. La care cealaltă persoană spune: Ba să stea acasă, că sunt bune restricțiile astea la ceva. Dacă se duc la mall și la cinema, iaca, se pot îmbolnăvi chiar de la vaccinați.

Acuma vaccinaţii de mai sus au şi ei mame, unchi, bunici… Pot avea contact cu oameni cu comorbidităţi. Un alt amic spunea că i-ar rupe capul unui nevaccinat care i-ar infecta copilul, care nu are încă vârsta necesară pentru vaccinare. Şi nu e un analfabet. Îmi e un bun prieten şi coleg. Acuma, na, contează diferenţa că eşti vax sau eşti nevax dacă una bucată amic vaccinat le-ar rupe capul celorlalte două bucăţi de amici vaccinaţi (nu nevaccinaţi), dacă ăştia i-ar infecta lui copilaşul prea mic pentru a fi vaccinat? Sau dacă ăştia sunt vaccinaţi, le-ar spune: „Nu-i nimic că mi-ai infectat copilul, frate, bine că eşti vaccinat, că altfel îţi rupeam capul?!”

Cum îi protejează vaccinaţii pe bieţii defavorizaţi, un slogan de top pro vaccinist? Cu ce este mai bun un vaccinat comparativ cu unul trecut prin boală? E mai tare în propagandă? Anticorpii lui sunt mai cu moţ, mai longevivi sau au mai multă grijă de bunica?

Întrebarea e ce se întâmplă când nu mai ai pe cine să dai vina? Când își dau leapșa vaccinații între ei? A, da, o băgăm pe aia cu forma ușoară. De parcă poate fi dovedit științific, cu exactitate, că aceeași persoană, dacă nu era vaccinată, făcea o formă mai gravă? E imposibil să dovedești asta. E imposibil să reduci natura, din pix, la niște statistici parţiale. Poţi, în schimb, să reduci, din pix, efectele adverse. Acelaşi organism uman, în momente diferite, poate avea reacţii diferite la un virus, în funcţie de o configuraţie internă în permanentă schimbare, pe care nici măcar nişte analize nu o pot constata decât într-o ipostază. Poţi avea rezultate foarte diferite la analize, în aceleaşi condiţii, în zile consecutive, la laboratoare diferite.

Singura concluzie logică validă este că nu pe bază de certificat verde, ci exclusiv pe bază de test ar trebui permis accesul public în malluri, instituții etc. Sau că acest certificat verde ar trebui să se bazeze numai pe teste sau pe imunitate dovedită tot prin teste (nu contează cum a fost obţinută).

Dar vine următoarea concluzie, și mai și: testul poate fi irelevant în primele zile de la infectare. Vaccinaţi, nevaccinaţi, pot fi contagioşi. Oricine poate fi, fără să ştie măcar, fără să poată bănui şi fără să poată afla, deloc în caz asimptomatic netestat, sau prea târziu, la câteva zile de la infectare, când există deja simptome. E o mare sincopă de câteva zile între infectare şi posibilitatea de a depista infectarea, prin care natura face mişto de noi şi de „ştiinţa” noastră.

A, da, imunitatea… Asta umblă teleleu şi nu stă locului. Cică ar fi mai bună după boală decât după vaccin. Acuma, zic şi io, ca duduile de la guvernare: dacă tot mori, măcar să mori pentru sănătatea ta, cu o imunitate beton! Că e grele cu imunitatea, mai ceva ca la parlamentari. Că nu se ştie cât durează, fiindcă aşa vrea muşchiul lor de anticorpi, să nu poată nimeni să ştie exact cât durează imunitatea, aşa că tot trebuie să te testezi ca să afli. Şi când fuse, fuse şi se duse, ce te faci, nenicule? Eşti vaccinat şi fără imunitate, adică ai rămas în C-ul gol (C de la certificat).

Aşa că, ce ne facem, medicilor, profesorilor, care sunteţi voi oameni de ştiinţă? Care vă bateţi cap în cap şi noi facem galerie mai ceva ca la meciurile Steaua cu Dinamo? Care vă şi ne faceţi/facem analfabeţi, proşti, tâmpiţi, cretini şi idioţi unii pe alţii? Başca iresponsabili, din ciclul „Ba pe-a mă-tii!” Ce facem, îl obligăm pe dom’ profesor, dom’ inginer şi mai ales dom’ doctor să se vaccineze? Adică dom’ doctor care nu e de acord cu alt dom’ doctor, pe baza aceleiaşi ştiinţe, fir’ar neuronul sănătos să fie, e fan înrăit Olivia Steer, e analfabet, masochist şi nu-i pasă de alţii, da? Şi dom’ profesor care i-a predat carte la şcoală e la fel. Nu sunt surse credibile. Nişte proşti… Să trăiţi… bine!

Aşa că, ce ne facem, fetelor? Stăm cu vaccinul în poşetă? Ajungem să ne vaccinăm dimineaţa, la cafea? Iubire, ţi-am pus la pachet sandvişul şi doza?! O să ajungem să ne întrebăm: „Tu de care vaccinat sau nevaccinat eşti? De ziua a 7-a?” sau „Dacă vrei să ne vedem, trebuie să-mi trimiţi dovada ultimei vaccinări, dar să nu fie mai veche de 4… hai maxim 6 luni, treacă de la mine!”

Sau dovada incontestabilă a unui bun simţ aproape corporatist, corelat corespunzător cu răspundere şi respect civic şi logică plină de afecţiune (ăsta e specimenul căutat acum, culmea evoluţiei Homo Sapiens): „Am contact cu persoane în vârstă şi cu comorbidităţi. Doooh, locuiesc pe Terra. Mă testez la fiecare 5 zile, ceea ce sper că faci şi tu, în mod responsabil şi pentru că îţi pasă de ceilalţi, aceasta fiind perioada medie de depistare post infectare. Drumurile noastre, poate, se vor întâlni după a 2-a testare de 5 zile, baby. Sper că se va adapta şi testosteronul de 3 zile la acest nou ciclu. Te pup! Pa, pa!”

Ce ne facem, că spun unii că ale naibii tulpini cică se diversifică tocmai de la rezistenţă, forţă şi cadenţă?! Alea date de vaccin. Adică fost-ai, lele, cât ai fost, dar ce te faci deja de pe la doza …şpe încolo? Anticorpii răsar zglobii, tulpinile cresc, vine, vine primăvara… Alt rapel, alt cercel, alt parafat… Saluta-te-aş în cot cu test din 5 în 5 zile!

covid michelangelo

Așa că, ultima concluzie, pe cale de consecință, în încercarea super mega ultra responsabilă de a preveni viața, este: sing Hallelujah (cântă Aleluia). Sunt niște versuri foarte mișto, care spun așa: „Love is not a victory march, it’s a cold and it’a broken Hallelujah”. (Iubirea nu este un marș de victorie, e un rece și îndurerat Aleluia)

Ştiți ce înseamnă Aleluia (Hallelujah)? E numele propriu al lui Dumnezeu în ebraică. Înseamnă „Lăudați pe Dumnezeu (Jah)” sau „Slavă Domnului”. Jah, prescurtat de la Jahwe, sau Yah (YHWH) sunt derivate din verbul „hyh”, care înseamnă „a fi”. Deci numele lui Dumnezeu se traduce literalmente prin ASTA ESTE.

Iar Amin înseamnă „Adevărat” sau „Așa este”, termenul fiind derivat din „aman”, care se traduce prin „a fi ferm” și/sau „a avea credință”. A fi ferm și a avea credință în ce, mai exact? Einstein a încercat să explice… Să se explice, mai degrabă, pentru ce era și totodată nu era „credincios”, cel puțin greșit înțeles în sens complet laic (și nu balalaic, cum îmi place mie să spun: calea către Dumnezeu nu e laică, e balalaică). „Mă interesează ce gândește Dumnezeu, restul sunt detalii”, spunea el.

Ce înseamnă a avea credință în Dumnezeu? Înseamnă a avea încredere că ASTA ESTE. Adică, na, indiferent că tu crezi sau nu (în Dumnezeu sau în orice ar însemna asta), ASTA ESTE. Aleluia şi Amin. Asta este şi Așa este.