Archive for Mai, 2017

Sa postesti mental si sa nu duci grija altuia

Ziua buna dumneavoastra. Am citit cateva randuri imbucuratoare pentru suflet si vi le transmit cu drag, la finalul acestui articol. Cateva observatii preliminare, mai ales in privinta limbajului folosit, care poate sa nu sune tocmai pe placul unor egouri cu pretentii intelectuale, cum am dezvoltat noi, in societatea asa-zis moderna. Epitimie inseamna canon de ispasire pentru purificare. Cursele diavolului nu reprezinta decat cursele propriei minti, care, nestapanita si nedisciplinata, aluneca usor catre atractii inferioare si efemere, catre placeri diverse, si uita scopul uman existential cel mai inalt.

Preotii, duhovnicii, la fel ca sfintii si maestrii spirituali desavarsiti ne indeamna sa trudim in constiinta, spre a o eleva permanent, cat si sa trudim potrivit nivelului nostru de constiinta, depunand toate eforturile, fara a fi atasati si dependenti de rezultate. Pe scurt, fa tot ce poti fara sa astepti rezultatul dorit, fara sa astepti niciun fel de rezultate. Recompensa sa-ti fie faptul ca ai putut face ceea ce ai facut. Efortul, truda ta, in sine, reprezinta recompensa, rezultatul care conteaza cel mai mult. Omul nu poate intreprinde un astfel de demers decat amintindu-si mereu scopul sau existential cel mai inalt. Orice asa-zisa „cadere” nu reprezinta decat o clipa de uitare a acestui scop, de atentie distrasa catre alte lucruri lumesti, care par mult mai facile si accesibile.

Sa te rogi la Dumnezeu pentru ajutor nu inseamna sa ceri rezolvarea problemelor si necazurilor tale. Rugaciunea, meditatia nu reprezinta decat un post mental, la fel cum abtinerea (infranarea) de la consumul unor alimente reprezinta postul fizic. Cineva numea materialism spiritual faptul de a te ruga sau de a medita pentru lucruri sau scopuri lumesti. Scopul rugii este acordarea la o frecventa mult mai inalta decat aceea personala, a separarii de lume prin prisma sinelui. Aceasta frecventa poate eleva si „lumina” constiinta catre realizarea interioara ca nu suntem decat celulele unui organism, nu doar un organism separat. De aceea, a te ruga pentru ajutor inseamna a te incuraja pe tine insuti ca poti si esti capabil sa traiesti tot ceea ce traiesti, cu incredere si credinta ca viata ta si a tuturor are un scop.

Termenul „faith”, din engleza, inseamna atat credinta, cat si incredere. Putem avea credinta si incredere ca viata noastra are un sens si ca suntem in stare sa trecem cu gratie prin toate incercarile si dificultatile destinului. Mai mult, putem avea credinta si incredere ca destinul nostru nu este doar unul personal, ci face parte dintr-un destin perfect regizat, al tuturor, in care toate au un rost perfect, care nu ne este accesibil la nivelul nostru de gandire si prin instrumentul mintii noastre limitate.

Faptul ca-l suparam pe Dumnezeu, precum spun duhovnicii, nu trebuie luat literalmente. Dumnezeu nu este separat de noi, ca un parinte care se supara atunci cand suntem neascultatori si rebeli. Aceasta este doar o metafora religioasa. Fiindca iubirea nu se supara niciodata, doar se ofera pe sine, neconditionat, spre experimentare. Daca Dumnezeu este tot ceea ce exista, atunci a ma raporta la El inseamna a ma raporta nu doar la mine, ci la tot ce exista. Ravna rugaciunii sau a meditatiei asta inseamna: sa-ti iesi din marginile de carne, sa-ti iesi din marginile creierului si ale mintii, sa-ti iesi din sine cu scopul realizarii propriei identitati. In mod paradoxal, omul nu poate afla cine este decat parasind cine crede el ca este, o entitate separata si egotica, si privindu-se ca o celula a tot ceea ce este, o celula a unui organism pe care il putem numi Dumnezeu.

„Dificultatile noastre matematice nu-l deranjeaza pe Dumnezeu. El se integreaza empiric.” „Cu cat studiez mai mult stiinta, cu atat cred mai mult in Dumnezeu.” „Daca oamenii sunt buni doar pentru ca se tem de pedeapsa si spera la o recompensa, atunci suntem, intr-adevar, o specie jalnica.” (Albert Einstein)

Asadar, nu purtati grija altora si nici grija voastra, lasati gunoiul vecinului acolo unde si l-a pus. Pentru ca atentia fuge cu usurinta, mintea este distrasa imediat de la scopul realizarii de sine. Realizarea de sine este, totodata, realizarea lui Dumnezeu.

„Noi, aici pe pamant, implinim o epitimie. Sa nu va mirati ca neincetat aveti cate un necaz. Toti pacatuim necontenit – alunecam si cadem. Cadem, de fapt, in cursele diavolului. Sfintii intaresc neincetat un lucru: important este numai ca omul sa se ridice din nou si sa o ia de la capat pe calea catre Dumnezeu.

Chiar de am cadea de o suta de ori pe zi, nu va ingrijiti de aceasta, ci doar sa va ridicati si sa mergeti mai departe, fara sa priviti inapoi. Ce a fost, a fost si a trecut. Voi doar sa mergeti inainte si sa va rugati Domnului pentru ajutor. Nu prin faptul ca ne plangem intruna de ceva Il suparam pe Dumnezeu. Il suparam atunci cand pacatuim, nu atunci cand ne intoarcem catre Dansul ca spre ruda noastra cea mai apropiata. Domnului Ii este placut a-L chema neincetat si a ne revarsa preaplinul inimii inaintea Sa.

Nu mai dati atata insemnatate intamplarilor din afara. Fiti mai mult in launtrul vostru, in inima, cu Domnul, iar pe celelalte lasati-le! Trebuie doar sa fiti cuviinciosi, linistiti si buni fata de toti. Nu purtati grija altora.”

(Staretul Tadei de la Manastirea Vitovnita. Extras din ”Cum iti sunt gandurile asa iti este si viata”)

Sursa: www.ganduridinierusalim.com

Vegetarianismul este periculos?

Am auzit ca unii medici, inclusiv pediatri, sunt de parere ca vegetarianismul ar fi periculos. Prin aceasta parere sperie oamenii ca hrana lor ar fi incompleta fara proteinele animale, iar copiii lor nu ar avea posibilitatea sa se dezvolte sanatos printr-un regim vegetarian. Am aflat ca unii pediatri le spun parintilor ca daca nu-si hranesc copiii cu proteine animale, creierul acestora este imposibil sa se dezvolte normal si sanatos!

Primul argument: ne intereseaza, de fapt, aminoacizii din care se formeaza proteinele. Iar acestia se gasesc, in formatie completa, in vegetale. Altfel, animalele erbivore ar fi, saracele, vai de capul lor, nedezvoltate fizic si psihic. I-as indemna pe cei care vehiculeaza astfel de pareri si sperie oamenii sa intrebe o gorila sau un elefant de unde isi iau proteinele!

Iepurele este erbivor si n-are, saracul, destula energie ca sa alerge, nu-i asa? Camila este erbivora si totodata unul dintre cele mai rezistente animale de povara, in conditii extreme. Vaca este erbivora si pare cam mica si nedezvoltata, nu? Girafele, antilopele, caprioarele, gazelele, zebrele sunt erbivore si capabile de performante fizice notabile. Bivolii si elefantii par cam anemici, ca doar nu au surse complete de aminoacizi din vegetale, nu-i asa?

Carnivorele au tractul digestiv doar de cel mult 3-4 ori mai lung decat lungimea corpului, omnivorele de 4-6 ori, in timp ce la om acesta masoara de aproximativ 8 ori lungimea corpului, ca la primatele mari. Saliva omului este alcalina, pe cand cea a carnivorelor si a omnivorelor este acida, iar secretia de acid clorhidric, la nivelul stomacului acestora, este de pana la 20 de ori mai puternica decat la oameni. Din aceasta cauza, la om, digestia carnii se face foarte greu si incomplet, indiferent cat de omnivor s-ar numi el.

Al doilea argument: mari ganditori ai lumii, oameni considerati genii, ar fi trebuit sa aiba creierul incapabil de performante din cauza regimului vegetarian, daca asemenea pareri medicale “avizate” ar fi adevarate. Printre vegetarienii renumiti ai lumii s-au numarat: Socrate (filosof), Pitagora (filosof, matematician), Empedocle (filosof), Leonardo Da Vinci (artist, om de stiinta), Vincent van Gogh (pictor), Isaac Newton (fizician, teolog), Jean-Jacques Rousseau (filosof), Lev Tolstoi (scriitor), Mark Twain (scriitor), Franz Kafka (scriitor), Henry David Thoreau (filosof), Friedrich Nietzsche (filosof), George Bernard Shaw (scriitor), Voltaire (scriitor), Nikola Tesla (inventator), Thomas Edison (inventator), Albert Einstein (om de stiinta, Premiul Nobel pentru Fizica), Hipocrate (considerat parintele medicinei), Mahatma Ghandi (lider nationalist indian, premiul Nobel pentru Pace).

Autorul romanului „Razboi si pace”, L.N. Tolstoi, spunea ca “nu poti sa doresti ca pe pamant sa fie pace si prosperitate, in timp ce corpurile noastre sunt niste morminte in care sunt ingropate animale moarte”. Omorand animalele pentru mancare, „omul distruge in sine toate simtirile sufletesti inalte – compasiunea si indurarea fata de alte creaturi vii, similare lui, si, trecand peste sine, isi impietreste inima”, era de parere scriitorul.

“Animalele sunt prietenii mei, iar eu nu obisnuiesc sa-mi mananc prietenii”, declara George Bernard Show.

“In ultimii 100 de ani, oamenii din lumea vestica au inceput sa traiasca si sa manance intr-o maniera care pur si simplu nu este sustenabila pe o perioada prea indelungata.” “Nimic nu va aduce beneficii mai mari pentru sanatatea umana si nu va creste sansele de supravietuire a vietii pe Pamant ca evolutia catre o dieta vegetariana.” „Daca intreaga lume ar adopta vegetarianismul, asta ar putea schimba destinul omenirii.” (Albert Einstein)

“Sunt vegetarian, cat si antialcoolic convins, pentru ca astfel imi pot folosi mai bine creierul.” (Thomas Edison)

Al treilea argument: stiinta a inceput deja sa demonstreze ceea ce religiile si orientarile spirituale au sustinut mereu: ca regimul vegetarian sau vegan este extrem de sanatos. Postul este intens detoxifiant, iar claritatea mintii nu numai ca nu se pierde, ci se intensifica. Performantele fizice pot deveni chiar uimitoare, precum dovedesc din ce in ce mai multi sportivi care au ales regimul vegetarian.

„Inainte, credeam ca sunt sanatos si puternic, dar (dupa adoptarea regimului vegan) am inceput sa ma simt mult mai plin de energie si imi reveneam mult mai rapid dupa antrenamente”, spune Frank Medrano, body-builder. Recunoaste ca tranzitia de la o dieta omnivora la cea vegana n-a fost neaparat usoara si fara efort: „Partea cea mai grea a fost in capul meu. Parca mintea imi spunea ca-mi lipseste ceva, desi nu-mi lipsea nimic.”

Frank Medrano recomanda calduros filmul documentar „Forks over knives” („Furculite in loc de cutite”), aparut in 2011, una dintre principalele sale surse inspirationale. Citat din film: „Industria carnii de vita a contribuit la moartea mai multor americani decat toate razboaiele acestui secol, toate dezastrele naturale si accidentele de automobil, combinate. Daca gratarul de vita este ideea voastra de “hrana adevarata pentru oameni adevarati”, atunci va doresc sa locuiti in apropierea unui spital cu adevarat bun.” (Dr. Neal Barnard, Profesor la Facultatea de Medicina din cadrul Universitatii „George Washington”, Presedinte al „Physicians Committee for Responsible Medicine” – Comitetul Medicilor pentru o Medicina Responsabila).

Precum glumea un amic: „Bine ca am mancat carne la viata noastra, ca de la proteinele alea sa ne desteptam asa de tare incat sa nu mai mancam.”

Linkuri utile:

Mr.Olympia – 78 de ani, vegan si bodybuider

Forta supraomeneasca a lui Frank Medrano, bodybuilder vegan

Nick Teodorescu – De ce nu mai mananc carne

Olivia Steer – De ce nu maninc carne

Cum poti schimba lumea

Cum poti schimba lumea? A ta si a celorlalti, a tuturor? E aceeasi lume, in definitiv, nu-i asa? Doar ca pare diferita, privita prin ochii fiecaruia si perceputa prin mintea fiecaruia.

Se spune ca Adevarul era o oglinda mare si frumoasa. Iar Dumnezeu a luat-o si a spart-o in cioburi. Fiecare om a primit cate un ciob de adevar, apoi fiecare om a inceput sa creada si sa pretinda ca el detine Adevarul.

Oamenii au mereu impresia ca viata ar trebui sa fie dupa gandirea lor, ceilalti ar trebui sa fie dupa gandirea lor si chiar si ei insisi ar trebui sa fie dupa gandirea lor. Aceeasi realitate comuna o interpretam separat, cu singurele instrumente pe care le avem la dispozitie: simturile trupesti si mintea. Ambele sunt teribil de inselatoare si nu te poti baza 100% pe ele, daca te intereseaza Adevarul intreg, unanim, universal, nu doar ciobul propriu de perceptie si de gandire. Prin prisma acelui ciob, oamenii se pricep de minune sa fie teribil de nefericiti cu ei insisi si cu lumea toata.

Dupa mintea noastra, avem impresia ca ni se cuvin multe, mereu. Aceasta este o sursa infinita de suferinta personala si optionala. Dupa mintea noastra, avem impresia ca altii s-ar cuveni sa fie sau sa se poarte asa cum gandim noi. La fel, o astfel de gandire reprezinta o sursa infinita de suferinta personala si optionala.

Asa ca, in loc sa vreau si sa cer sau sa astept ceva de la viata sau de la altii, mai la indemana e sa vreau, sa cer si sa astept de la mine. Fiecare om este liber sa fie el asa cum ar vrea sa fie altul. Nu este necesara participarea celuilalt pentru asta.

Unii oameni se plang ca lumea-i asa si pe dincolo, ca-i rea, ca-i nedreapta. E mult mai simplu sa vezi la distanta decat sa te vezi pe tine insuti. De asta exista oglinzi, fiindca ochii nu se pot vedea singuri, pe ei insisi. Oamenii preocupati sa observe raul sau nedreptatea din lume isi directioneaza in exterior o buna parte din atentie, astfel incat nu mai sunt la fel de constienti de sine, de felul in care lumea poate fi un loc mai bun prin sine insusi. Cine ridica piatra e, oare, fara pata? Si daca nu e, n-ar fi mai preferabil sa se ocupe de paiul din ochii sai decat de barna din ochii vecinului?

Cum poti schimba lumea? Fii tu cum vrei sa fie ceilalti. Lumea are mai multa nevoie sa fie acceptata, inteleasa si iubita, decat sa fie schimbata, nu crezi? Iar lumea, la nivel micro, esti tu!

%d blogeri au apreciat asta: