How deep is your love?

Cat de profunda este iubirea ta? Pana unde merge? De ce anume depinde ea? Va provoc la o clipa de meditatie. Sa reflectam putin la asta: cat de profunda este iubirea noastra?

Prima iluzie

Cu siguranta, niciun om nu poate fi fericit atunci cand simte ca nu (mai) iubeste. Geo Bogza spunea: “Orice om pe care nu pot sa-l iubesc este pentru mine un izvor de adanca tristete. Orice om pe care l-am iubit si nu pot sa-l mai iubesc inseamna pentru mine un pas spre moarte. Atunci cand n-am sa mai pot iubi pe nimeni, am sa mor. Voi, cei care stiti ca meritati dragostea mea, aveti grija sa nu ma ucideti.”

Suna liric, dar, vai, doar atat. Exprima un egoism si un egocentrism crancene, iluzia unei separari voite de iubire, anuntata cu surle si trambite, ca sa se auda pana in fund la taxatoare. Ca in bancul ala: “O sa vezi, o sa beau gaz, o sa mor si o sa-ti para rau.” Depinde cum preferati, liric sau amuzant, totuna. Nu degeaba se spune ca a nu ierta pe cineva e ca si cum ai bea otrava, in speranta ca va muri celalalt. Ce inseamna “voi, cei care stiti ca meritati dragostea mea”? Doar unele fiinte o merita? Iubirea trebuie meritata? E un dar care se fura, se castiga, pentru care „trebuie” ceva, o lupta, un turnir? Nu e un dar care se ofera?

A doua iluzie

Iubirea mea depinde doar de mine, nu de altii, chiar in pofida celorlalti. Asta n-a inteles Geo Bogza. Ca nu-l omoara nimeni. Omul singur are impresia ca „omoara” in el iubirea, simtind totodata cum ucide si o parte din sine, pe buna dreptate. Dar insasi ideea aceasta este o iluzie. Iubirea nu moare niciodata, orice ai face tu, orice ar face altul. Asta e problema, de fapt. Ca a naibii iubire nu moare! E eterna si iti poti da seama cu usurinta, chiar daca mintea nu poate intelege, ca iubirea a existat dintotdeauna si va exista intotdeauna.

Iubirea exista de dinainte sa aparem noi si va exista si dupa noi. Noi fiintam in si prin iubire si e chiar caraghioasa opozitia noastra. Avem parerea falsa ca am putea opri iubirea, ca am putea-o ucide, ca o anulam prin neiertare, furie, ura. E doar un balci omenesc al desertaciunilor tragi-comice. Iubirea continua sa existe in toate acestea, netulburata. Fara ea, nimic din toate astea n-ar exista. “Daca dragoste nu e, nimic nu e.” (Marin Preda, “Cel mai iubit dintre pamanteni”)

existenta-iubire

Nichita Stanescu spunea, in “Gand 6”: “Singurele lucruri reale, singurele lucruri pe care le ducem cu noi pana la urma sunt propriile noastre sentimente, dragostele noastre, patemile noastre, urile si  adversitatile noastre. Ma-ntreb: noi, la capatul vietii noastre, ce-am lasa in afara? Banuiesc ca putem lasa niste sentimente. Mai putin de ura, intrucatva de patemi dar… de dragoste mai ales.”

Liric, artistic, o noua imagine plastica a unui singur adevar, exprimat trunchiat. Poate cea mai mare iluzie a omului este ca are impresia falsa ca el decide daca iubeste sau nu. De parca el ar decide viata si moartea. Din iubire ne-am nascut. Pe atat de paradoxal, precum ar fi, de pilda, sa ne nastem dintr-un viol. Iubirea nu are o contradictie, asa cum ni s-ar putea parea. Se spune ca intunericul este doar absenta luminii. E tot o zicala lirica. Iubirea nu are oponent, ea este totul si nimic nu exista in afara ei. Mistificarea apare atunci cand noi avem impresia putintei de a transforma iubirea. In furie. In ura. In conflict. In viol. In despartire. Dar toate sunt tot iubire. Orice i-ai face, in orice vorbe ai exprima-o, in orice stari ai transpune-o, ea ramane neschimbata.

Vine o zi cand ne oprim si contemplam acest adevar minunat si simplu. Iar in ziua aceea avem sansa sa simtim o eliberare mai profunda ca niciodata, de cand ne-am nascut. Usurarea de a renunta la iluziile mentale pe care le purtam, ca pe o povara, care ne faceau sa nu puteam vedea padurea din cauza copacilor.

Adevarul eliberator

“E vorba, desigur, de dragostea divina, dar a noastra, cea profana, are oare vreo limita care s-o impiedice sa atinga granita divinului?” (Marin Preda, “Cel mai iubit dintre pamanteni”)

How deep is your love? Va provoc sa va ganditi un pic, cu sinceritate:

V-ati mai iubi copilul daca l-ati vedea handicapat, bolnav, urat, prost, daca n-ar invata, daca n-ar face ce credeti voi ca trebuie, daca n-ar reusi in viata, daca n-ar fi pe placul vostru, daca ar refuza sa va ajute, daca ar fi somer, singur, sarac, inadaptat, daca altii ar rade de el, daca ar refuza sa fie precum va asteptati sau vreti voi?

V-ati mai iubi parintii daca v-ar abandona, daca nu i-ar preocupa nevoile voastre, ce simtiti, cine sunteti, daca ar avea doar asteptari egoiste de la voi, daca permanent v-ar certa sau nu i-ati putea multumi nicicum si nu le-ati putea fi pe plac?

V-ati mai iubi partenerii de viata daca nu le-ar pasa de voi, daca n-ar contribui sa faceti echipa impreuna, daca n-ar raspunde iubirii cu iubire, daca v-ar lasa balta la greu si v-ar fi alaturi numai la bine, daca v-ar trada, v-ar insela asteptarile, nu v-ar aprecia, v-ar dezamagi, v-ar parasi?

Ati mai iubi oamenii daca n-ar fi de acord cu voi, daca v-ar marginaliza, barfi, invidia, daca v-ar vrea raul, daca v-ar face rau, daca vi s-ar opune, v-ar discredita, daca v-ar dauna in cel mai mic fel intereselor personale?

V-ati mai iubi pe voi daca n-ati reusit sa fiti ceea ce v-ati dori? V-ati mai iubi daca ati crede ca altii nu va iubesc sau ca nu meritati iubire? V-ati mai iubi dupa toate greselile si esecurile pe care le-ati avut? Sau daca n-ati vedea in oglinda ceea ce v-ar placea? Daca n-ati obtine ceea ce ati vrea?

Ati putea iubi ceva ce nu va place? Aceasta este intrebarea care le rezuma pe toate celelalte. Ca ne place sau nu, iubirea exista si nu dispare. Precum spunea chimistul si filosoful Antoine Lavoisier: “In natura nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma.”

Cine e alchimistul care transforma? Iubirea in nepasare, furie, ura, in viol, omor si separare? Cel care experimenteaza astfel consecintele separarii sale mentale iluzorii de iubire. Cel care crede ca iubirea e sinonima cu placerea sa. Cel nascut nu doar din placere, ci si din durere. Ecce Homo!

Anunțuri

Comments on: "How deep is your love?" (4)

  1. Buna Livia, mi-a placut in articol sa vad ca asa cum pe mine m-a zgariat pe urechi fraza lui Geo Bogza, asa si tu i-ai vazut micimea. Pot totusi sa te intreb…Oare nu e o contradictie in randurile tale, sau o profunzime care mie imi scapa si pe care te rog sa mi-o luminezi? „Mistificarea apare atunci cand noi avem impresia putintei de a transforma iubirea. In furie. In ura. In conflict. In viol. In despartire. Dar toate sunt tot iubire. Orice i-ai face, in orice vorbe ai exprima-o, in orice stari ai transpune-o, ea ramane neschimbata.” si apoi fraza de final :”Cine e alchimistul care transforma? Iubirea in nepasare, furie, ura, in viol, omor si separare? Cel care experimenteaza astfel consecintele separarii sale mentale iluzorii de iubire.”

    Multumesc

    Apreciază

    • Buna, Oana. Pare o contradictie, dar e, de fapt, exact paradoxul la care ma refeream. Exact esenta a ce am vrut sa spun. Una dintre cele mai mari dileme ale filosofiei: daca exista ceea ce numim noi „rau”, pe cale de necesitate Dumnezeu este… rau? Religia spune ca Dumnezeu este bun si omul este rau. Si nicicum nu-i bine. 🙂 Omul are impresia ca el detine puterea si controlul. El e alchimistul care transforma realitatea. E cam greu sa asociezi iubirea cu un viol sau cu un omor. Ce iubire e in toate astea? Aparent nu e, de fapt si de drept e. Daca tu te duci si apesi un buton fiindca vrei sa stingi lumina, asta nu inseamna ca prin actiunea ta ai impiedicat lumina sa existe. Doar ai stins-o pentru tine. Lumina exista in continuare, la fel si energia electrica. Fara iubire, tu n-ai exista, nici butonul pe care il apesi, fara iubire nici n-ai putea sa-l apesi, asadar. Faptul ca-ti inchizi calculatorul inseamna ca te-ai deconectat de la energia electrica? Inseamna ca ai oprit energia electrica? Nicidecum. Profilul tau exista virtual pe facebook si dupa ce te deconectezi, si dupa ce inchizi calculatorul, ba chiar si dupa moartea ta.

      Apreciază

  2. Rezonez cu aceste idei și a fost plăcut să îți citesc rândurile.Vă mulțumesc 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: