E o zicala in neurostiinta: “Neuronii care functioneaza impreuna sunt conectati.” Asta inseamna ca, pe masura ce rulezi un neurocircuit in creier, acel circuit devine mai puternic. De aceea se spune ca “practica duce la desavarsire”. Cu cat practici mai mult pianul sau vorbesti intr-o limba, cu atat circuitul neuronal respectiv devine mai puternic.

Oamenii de stiinta stiu asta, dar cercetatorii din zilele noastre au descoperit o noua fateta a adevarului: ca sa inveti ceva, mai important chiar si decat practica noii abilitati e faptul de a dezvata sau de a rupe vechile tale conexiuni neuronale. Asta se cheama “curatare sinaptica”.

Imagineaza-ti cum creierul tau e ca o gradina, doar ca, in loc sa cresti legaturi de patrunjel, cresti legaturi sinaptice intre neuroni. Aceste conexiuni sunt traversate de neurotransmitatori, precum dopamina si serotonina. Celulele gliale sunt gradinarii creierului, ele sporesc viteza semnalelor dintre anumiti neuroni. Alte celule gliale arunca gunoiul, frunzele moarte, curata buruienile si indeparteaza daunatorii. Celulele microgliale sunt gradinarii care se ocupa de curatenia creierului, curata legaturile sinaptice. Intrebarea este: de unde stiu aceste celule ce sa curete, ce conexiuni anume?

Cercetatorii sunt abia la inceputurile dezvaluirii acestui mister, dar ceea ce stiu cu siguranta este ca legaturile sinaptice folosite cel mai rar sunt marcate de o proteina, C1q. Cand celulele microgliale detecteaza acest marcaj, se conecteaza la proteina respectiva si distrug (sau curata) sinapsa. In felul acesta, creierul creeaza spatiu fizic ca noi sa putem construi legaturi noi, mai puternice, ca sa putem invata mai mult.

Creierul se curata singur in somn

Te-ai simtit vreodata ca si cum ti s-ar “umple” creierul, de regula atunci cand inveti ceva nou, cand incepi o noua munca sau ai un nou hobby? Afla ca e chiar posibil sa ai creierul plin in cazurile astea. Cand invatam multe lucruri noi, creierul nostru creeaza conexiuni, dar acestea sunt ad-hoc, spontane si ineficiente. Creierul trebuie sa curete multe astfel de conexiuni instantanee, sa le sorteze si sa le indeparteze ca sa poata construi circuite neuronale eficiente, puternice si bine directionate. Asta se intampla in timpul somnului.

Cand dormim, celulele creierului descresc cu pana la 60%, ca sa faca loc gradinarilor, celulelor gliale, sa vina si sa arunce gunoiul. Asa se curata sinapsele. Te-ai trezit vreodata dupa un somn bun, simtind ca gandesti clar si rapid? Iata motivul. E ca si cum ti s-ar defragmenta creierul, in timpul noptii, asa cum se defragmenteaza un computer.

Din acelasi motiv, cate o scurta atipeala e foarte benefica pentru abilitatile cognitive. Un somn de 10-20 de minute le ofera gradinarilor microgliali sansa sa vina si sa curete o parte din conexiunile nefolosite si sa creeze spatiu, pentru a creste noi conexiuni.

Sa gandesti cu un creier privat de somn e ca si cum ti-ai croi drum printr-o jungla deasa cu o pusca. N-are rost, merge greu, este epuizant. Sa gandesti cu un creier bine odihnit e ca si cum ai topai fericit prin parc, cararile sunt clare si se conecteaza una cu alta in locuri bine definite, toti copacii sunt la locul lor, iar tu poti privi linistit si vezi departe, inaintea ta. E revigorant.

brain-button

Legaturile sinaptice pe care nu le folosim sunt marcate pentru reciclare. Cele pe care le folosim sunt cultivate, ingrijite, oxigenate. De pilda, o legatura sinaptica spontana se creeaza atunci cand ne atrage atentia o persoana, dar ne-o indepartam din minte, ca sa pastram si sa consolidam relatia pe care o avem in prezent. In acest caz, legatura sinaptica instantanee se estompeaza si se sterge rapid. Ne redirectionam atentia, plecata cu sorcova, inapoi la treburile noastre. In caz contrar, daca preferam si cultivam noua conexiune, se va estompa si se va sterge treptat vechea legatura sinaptica, care ne intretine relatia actuala, si astfel se va destrama legatura careia nu-i mai acordam atentie.

Asa ca ai grija ce gandesti! Daca petreci prea mult timp citind teorii despre cum se va sfarsi “Game of Thrones” si acorzi mai putina atentie jobului tau, ghici ce sinapse vor fi cultivate, dezvoltate mai puternic, si ce sinapse vor fi reciclate? Daca te certi cu cineva la munca si iti dedici timpul ca sa te gandesti cum sa fii chit cu persoana respectiva, in loc sa te gandesti la proiectele tale, vei dezvolta un erou sinaptic razbunator, in loc sa dezvolti in tine un erou creator.

La ce acordam atentie, asta se dezvolta si se intareste in creierul nostru. Pur si simplu, la propriu, ne modelam mintea, ca niste mestesugari, prin atentia pe care o acordam. Nu degeaba se spune ca suntem prezenti acolo unde este prezenta atentia noastra. Tot din acelasi motiv se mai spune ca ochii care nu se vad se uita sau ca orice invat are si un dezvat. Asa functioneaza creierul: prin legaturi sinaptice intarite de rutine, de obiceiurile cele mai frecvente. De aceea se spune ca noi si realitatea noastra devenim ceea ce gandim si ca ne putem alege gandurile, schimbandu-ne astfel pe noi insine, starile noastre si realitatea noastra. Obiceiurile pe care le intretinem ne devin stil de viata, doar ca nu intotdeauna suntem constienti ca suntem dotati cu un buton de la care putem reseta totul.

Sigur ca-i greu, chiar imposibil, sa controlam ce ni se intampla pe parcursul unei zile, insa avem controlul asupra starilor noastre. Putem controla cat de mult permitem sa ne afecteze ceva si ne putem construi astfel, in mod constient, propriile legaturi sinaptice. In loc sa ne concentram pe lucruri care ne tin pe loc sau care ne trag inapoi, ne putem concentra pe lucruri care ne pot transforma in fiinte umane mai bune, care ne pot imbunatati starile, realitatea in care traim si chiar viata. In loc sa ne imaginam scenarii, care e foarte posibil sa nu se intample niciodata, putem medita. Ne putem curata mintea. O putem aduce in prezent, in mod constient. Ne putem folosi energia mentala mai eficient si concentrat, acordand constient atentia noastra lucrurilor care chiar conteaza, in mod benefic, pentru noi. Prin atentia pe care o acordam, ne stabilim prioritatile.

E ca un joc de strategie de pe computer. Trebuie sa-ti folosesti mintea inteligent, sa fii istet. Sa rezisti tentatiei lucrurilor care iti dauneaza, asta inseamna sa fii inteligent. Sa stii si sa fii constient la ce acorzi atentie si cum iti stabilesti prioritatile, cum iti obtii si cum iti gestionezi resursele. Asta inseamna sa fii istet. Ca sa stergi ceva din mintea ta, pur si simplu nu te mai gandi la acel lucru. Chiar daca iti amintesti sau ceva iti reaminteste, muta-ti atentia si concentreaza-te pe altceva. Continua sa faci asta, in mod constient, ca un exerctiu practic, precum gimnastica zilnica, iar legatura sinaptica, care intretine gandul persistent, va fi marcata, mai devreme sau mai tarziu, pentru reciclare. Vestea buna e ca atentia poate fi usor atrasa, dar si distrasa.

Sursa: www.lifecoachcode.com

Comments on: "Cum poti sa-ti setezi si sa-ti resetezi creierul" (2)

  1. Vorbiti cu atita usurinta de (re)setarea creierului dar nu vedeti ca oamenii nu invata de ani de zile cum sa traverseze strada doar la culoarea verde. Schemele mentale se intatesc pe masura ce omul creste in virsta, el se rigidizeaza. Partea de psihopatologie se numeste ” sindromul rotilor dintate” adica ruginite, blocate. Priviti.l pe Basescu si veti intelege blocajul pe anumite idei. Resetarea este o utopie

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: