Copilul sarac si darul visat

Televiziunea UP TV din SUA a facut un experiment in avanpremiera Craciunului. Subiectii au fost cativa copii din Metro Atlanta, Georgia, care provin din familii defavorizate. Peste 83% dintre copiii din orasul Metro nu au parte nici macar de un brad de sarbatori.

Cei mici au fost intrebati ce cadou si-ar dori de Craciun. Darurile, la care acesti copii puteau cel mult sa viseze, erau papusi Barbie, laptopuri, console. Apoi, micutii au fost intrebati ce cadou cred ei ca si-ar dori mamele lor. Copiii au raspuns ca le-ar bucura pe mamele lor sa primeasca bijuterii, aparate casnice.

Mare le-a fost surpriza celor mici, ca darurile pe care le pomenisera sa apara aievea, in fata lor. Atat darurile pentru ei, cat si cele pentru mamele lor. Si mai mare a fost surpriza cand reporterii i-au rugat sa aleaga un singur cadou: fie cel dorit de ei, fie acela pentru mama lor. Spre uimirea reporterilor, toti copiii au renuntat la cadoul visat, alegand darul pentru cea care le-a dat viata si ii ingrijeste.

miracolul de pe str.34

Momentul a fost atat de impresionant incat mie mi-au dat lacrimile urmarindu-l. Emotia pe care o insufla acesti copii, care au renuntat la ei insisi, cu un altruism pur, ne aminteste cat de important este sa daruim, mai important decat sa primim, cat de importanta este familia si cum stiu sa pretuiasca cei defavorizati ceea ce conteaza cel mai mult, sufleteste.

Copiii acestia saraci, dar atat de bogati interior, ne amintesc sa fim recunoscatori ca avem o familie, ca avem orice. Ne amintesc sa ne bucuram de orice putem oferi. Darul lor este mai presus decat darul pe care l-au primit, in final. Fiindca au putut pastra ambele cadouri, spre surpriza si bucuria mamelor, care ii asteptau.

Am primit comentarii la articolul ”Craciunul lui Tudor Chirila”, in care artistul scrie ce simte ca nu este Craciunul, prin care oamenii spun ca nu astfel se pastreaza magia Craciunului, mai ales pentru copii. ”Asa este, dar iti trebuie mult curaj, iar daca mai ai si copil, nu poti sa il faci sa se simta exclus, doar pentru ca noi in suflet gandim altfel. Copiilor le plac luminitele, colindele, darurile, cozonacii. Ei nu pot vedea lucrurile si gandi atat de profund. Au nevoie de magie.” Serios? Copiii nu pot vedea si gandi profund? Eu as zice ca e tocmai invers, noi am uitat toate acestea. ”Tinere, esti singurul care nu mai simte bucuria Craciunului si pe viitor si al Pastelui. Nu incerca sa strici cu mentalitatea ta bucuriile copiilor, chiar daca tu nu le mai ai.” Mie nu mi se pare deloc ca ar exclude bucuria si magia. Din contra. Bucuria si magia sunt, in primul rand, in suflet. Nu in imbulzeala si in stres. Iar daca asta vad copiii nostri la noi, daca astfel ii invatam ca bucuria si ”magia” exterioara au un asemenea pret, sa nu ne miram daca vor fi nefericiti mai tarziu.

La ce suntem, oare, dispusi sa renuntam ca sa fim fericiti? Ca sa fie si ceilalti fericiti? Sarbatori pline de lumina si magie sufleteasca va doresc, oameni buni.

Copyright Logo Livia Bonarov

Preluare continut de pe acest site.
Se pot prelua doua paragrafe din continutul unui articol, cu indicarea link-ului sursei unde poate fi citita continuarea.

Comments on: "Copilul sarac si darul visat" (2)

  1. Multumesc, Livia! Te citesc si ma simt îmbogățită, de fiecare dată!

    Apreciază

  2. […] Livia Televiziunea UP TV din SUA a facut un experiment in avanpremiera Craciunului. Subiectii au fost […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: