Bucuria si placerea

Empatia inseamna sa ne punem unul in locul celuilalt, pe cat posibil, sa avem compasiune si delicatete in relatiile cu ceilalti, iar daca nu-i putem ajuta, macar sa nu-i ranim. Bucuria inseamna, pentru mine, energie vie, recunostinta, iubire. Un om bucuros e mai usor empatic, iar un om empatic e si mai bucuros.

Mult prea des, insa, se confunda bucuria. Eu vorbesc deseori despre ea, ca despre o emotie vindecatoare, ca despre o forta motivationala puternica. Oamenii uita adesea esenta bucuriei. O confunda cu usurinta cu scopurile lor marunte.

Pentru unii, bucuria inseamna, de pilda, sa mananci. Intr-adevar, e sanatos sa te bucuri de mancare, dar de aici pana la a te bucura doar de mancare sau mai ales de mancare, ca scop in sine, e cale lunga. Oamenii confunda bucuria cu placerea. Astfel, avem tendinta sa transformam tot ce inseamna bucurie pura, autentica, in dependenta sau intr-un surogat de bucurie.

baby flower

Bucuria exista in sine si prin sine, chiar si nealimentata de nimic din exterior, pe cand placerea are nevoie sa fie hranita mereu, realimentata, nu poate exista numai in sine si prin sine, e mereu dependenta de ceva din exterior.

Cautand si dorindu-si bucuria, oamenii uita tocmai sa se bucure. Fiindca leaga bucuria de un pret de platit. Desi doar placerea poate avea un pret, pe cand bucuria e gratis si poate fi regasita pretutindeni, in tot ce exista. Oamenii ajung chiar sa se streseze cumplit ca sa se… bucure. De sarbatori, alearga de colo, colo, tensionati, ca sa pregateasca un cadru festiv in care sa se bucure. Eu nu pot sa consider asta ca fiind o bucurie autentica. Fiindca, repet, bucuria nu poate presupune dependenta de ceva sau de cineva, nici stari de tensiune sau stres pentru a o dobandi, niciun fel de cadru “festiv”. Bucuria este confundata cu satisfactia atingerii unor marunte scopuri  si satisfactii umane.

Placerea si maruntele scopuri umane sunt doar niste setari pur mentale. Animalice, in esenta. Creierul elibereaza chimic senzatia de satisfactie, de recompensa, atunci cand este stimulat. Atat si nimic mai mult. De aceea, animalele nu rad, de pilda. Fiindca, pentru ele, nevoile fiziologice nu reprezinta un motiv de bucurie, sunt o stricta necesitate instinctiva. Animalele nu abuzeaza de necesitatile fiziologice pentru propria lor placere, precum oamenii. Animalele nu rad, dar se pot bucura. Este vizibil, de pilda, cum se bucura la aparitia unei fiinte dragi sau atunci cand se joaca, atunci cand isi rasfata corpul. Iata o pilda extrem de limpede pentru oameni: animalele se bucura de simpla existenta, in sine.

Daca avem nevoie de ceva sau de cineva ca sa ne bucuram, aceasta nu este starea pura, vindecatoare, de bucurie. Ba, mai mult, in cursa de a obtine motivele noastre de “bucurie”, uitam sa fim empatici. Ignoram bucuria celorlalti. Sacrificam animale nevinovate nu pentru necesitatea noastra absoluta, ci pentru bucuria gustului nostru. Precum spunea Osho, omul a uitat sa manance, sa se bucure de mancare, devenind dependent de gust. Omul a devenit dependent de satisfactia de sine, de placere, de prea plin sau de necesitate.

Uitam sa fim empatici, ne calcam in picioare la supermarket, la coada, intram in cursa cu altii pentru a ne atinge scopurile, pe care le consideram motive de bucurie. E o falsa bucurie. Prinsi in capcana satisfacerii diverselor noastre false motive de bucurie, nu mai suntem atenti si constienti de ceea ce exista in jurul nostru. Si nu mai suntem empatici, devenim egoisti. Iar aceasta atitudine este o sarbatoare a propriilor interese, nicidecum o sarbatoare a existentei.

In cele mai multe cazuri, sarbatorile oamenilor devin doar sarbatorile burtii. Cu burta plina, obositi, oamenii se simt satisfacuti. Am auzit unii oameni, trantindu-se in pat dupa masa, obicei nesanatos pentru digestie, ca asta ar fi “boala porcului”, adica a prea plinului burtii. “Boala porcului”, ca orice prea plin, ascunde niste goluri, pe care oamenii incearca, in mod inconstient, sa le umple cu altceva, cu mancare, de pilda. Sau cu senzatia ca au facut ce cred ei ca “trebuie”. Sau cu orice alte false senzatii de satietate, de satisfactie, de bucurie.

papadie

Toate falsele motive de bucurie, care reprezinta doar niste biete interese sau placeri personale, ascund tocmai motivele care ne impiedica sa ne bucuram autentic. Asupra acestora ar fi de preferat sa reflectam, in loc sa ne indarjim si mai mult, sa ne stresam, sa depunem eforturi si mai mari pentru a obtine ceea ce avem impresia ca ne bucura.

In liniste, cu empatie pentru ceilalti, in compasiune pentru noi si pentru ceilalti, ne putem redeschide ochii, constient, asupra noastra si a lumii, spre a redescoperi bucuria autentica.

Totul e bun, ne putem bucura de tot ce exista. Bucuria, in stare pura, este o stare de la sine, care nu poate fi dependenta, legata de nimic. Altfel, in momentul in care obiectul dispare, bucuria dispare. Si atunci nu mai putem vorbi despre o stare pura de bucurie, ci de o stare de placere, de dependenta. Osho spune ca, in esenta, emotiile diametral opuse reprezinta acelasi tip de energie manifesta. Asa ca este mereu preferabila o tristete autentica in locul unei bucurii false. Ne serveste mai mult pentru dezvoltarea personala.

Ieri, tatal meu m-a chemat sa-mi arate ceva la fereastra. Doua pasari, cuibarite si “imbratisate” in copacul inverzit din gradina, sub razele blande ale soarelui. Mi-au dat lacrimile de duiosie, de bucurie autentica. Acesta este spectacolul zilnic al vietii, din care ne putem hrani permanent si constient bucuria. Gratis si fara niciun efort. Acesta este prea plinul spectacolului existentei, in fata caruia ne putem inclina, cu recunostinta, ca apoi sa ne putem intoarce privirea, unii catre altii, mai bogati, mai senini, mai plini de compasiune si empatie.

Va doresc sarbatori pline de bucurie autentica. Va doresc sa sarbatoriti in fiecare zi miracolul existentei.

Copyright Logo Livia Bonarov

Preluare continut de pe acest site.
Se pot prelua doua paragrafe din continutul unui articol, cu indicarea link-ului sursei unde poate fi citita continuarea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: