1. Gandirea. Evolutia.

Pune mereu la indoiala ce gandesti si continua sa gandesti cat poti de bine. Ca sa gandesti cat poti de bine, aduna cat mai multe informatii, invata, acumuleaza, experimenteaza singur, evolueaza. Mintea e un instrument teribil de eficient, asa ca ai grija cum o folosesti, dar foloseste-o la maxim! Intreaga evolutie a omului poate fi rezumata printr-o evolutie de instrumente, iar mintea e cel mai puternic instrument si evolueaza permanent, odata cu noi.

confused-monkey

Parerile ni se schimba in functie de noi informatii, de noi experiente, asa ca niciodata nu trebuie sa ramanem blocati in pareri. Ideal ar fi sa n-avem, sa nu ne formam si sa nu pastram pareri despre nimic. Cum sa facem asta? Dand prioritate la ceea ce simtim, in pofida tendintei de a eticheta prin pareri. Ceea ce simtim ne contureaza o impresie de moment asupra noastra si asupra realitatii. Ce simtim se schimba ca vremea. Sa lasam sa fie si sa treaca, la fel ca vremea. Sa incercam doar sa intelegem, nu sa ne formam pareri.

Deci: sa simtim si sa incercam sa intelegem fara sa ne formam pareri? Si asta e util? Cum adica? Iata un exemplu: e cat se poate de util ca omul, dupa ce a simtit ca incepe sa dardaie de frig, a inteles ca vremea este schimbatoare. Asa ca i-a numit “toanele” anotimpuri si a inceput sa se adapteze, pregatindu-se pentru schimbarile aferente. Nu si-a format parerea ca vremea e buna sau rea, ci a invatat cum sa ia fiecare anotimp spre folosul sau. A invatat asta din experienta. N-a tras concluzia ca vremea e… iarna. Daca, in loc sa inteleaga asta, eticheta ca fiind categoric ce simtea, la prima iarna grea, si-ar fi zis: “E naspa rau de tot. Nu vad nicio scapare. Dumnezeu este nedrept. Mi-e frig de ma ia naiba. De ce sa ma chinui sa rezist, cine stie cat dureaza? Poate nu se termina niciodata. O sa inghet si o sa mor si e firesc sa se intample asa, fiindca n-am fost construit sa rezist la astfel de conditii. Si chiar daca as rezista, la ce bun? E tare greu si trist sa traiesti asa, e o lupta permanenta, n-o sa reusesc, mai bine abandonez.”

2. Supravietuirea. Adaptarea.

Lupta pentru supravietuire ne fura viata. De aia n-avem succes si nici satisfactie, fiindca luptam sa supravietuim, in loc sa traim. Uitam un lucru extrem de simplu: ca “lupta” asta pentru supravietuire e un instinct innascut, care-i la locul lui, nu ni-l ia nimeni, isi face treaba singur, pe pilot automat. De supravietuit, supravietuim oricum, intr-un fel sau altul, o vreme… Dar a trai e sinonim cu adaptarea, nu cu efortul. Iar adaptarea e sinonima cu evolutia. Iar evolutia e sinonima cu creatia. Un animal e capabil doar de supravietuire, nu si de creatie.

Hungry

Asadar, cand dai de greu, pune la indoiala ce gandesti despre tine si despre situatia respectiva. Orice ar fi, fii sigur ca trece. Tot ce trebuie sa faci e sa nu te atasezi, cu incapatanare, sa te blochezi si sa te autolimitezi prin ideea ca nu se va schimba si nu va trece. In schimb, treci cat poti de lin prin ceea ce simti. Nu incerca sa judeci si sa etichetezi, sa-ti formezi pareri categorice prin prisma a ceea ce simti. In felul asta poti sa-ti pastrezi mintea limpede si deschisa. Gata sa simti tot ce poti sa simti, gata sa treci prin tot ce poti sa simti, pastrandu-ti mintea clara si gata sa te ajute, dandu-i mintii o noua directie, ca la GPS, o sa navighezi prin viata acolo unde vrei sa ajungi.

3. Esecul

Cea mai buna lectie si cea mai buna motivatie mi-a fost esecul. Practic, orice am reusit, am reusit, in primul rand, pentru simplul fapt ca n-am abandonat. Nici o suta de facultati nu m-ar fi putut invata ce m-a invatat esecul asumat. Reusita m-a invatat doar regulile caii potrivite si atat. Reguli care se schimba permanent…

4. Succesul si creatia

Succesul e atunci cand invingi partea din tine care se opune partii din tine pe care vrei s-o creezi. Succesul dureaza doar o clipa, munca o vesnicie, si totusi merita. Succesul reprezinta proportia intre a te crea si a te darui.

Un animal nu este capabil sa dea gres si nici sa aiba succes. Nici sa evolueze, nici sa creeze. Un animal doar supravietuieste. Asadar, cam ce credeti ca facem cand ne canalizam toate eforturile doar catre supravietuire?! Nu cream nimic, asta facem. Nu evoluam. Omul a devenit un animal care isi masoara succesul si esecul prin calitatea supravietuirii, nu prin calitatea propriei creatii. Si uite asa, prin liberul nostru arbitru, alegem sa tindem catre demiurgi, catre a fi zei si dumnezei sau sa ramanem la stadiul de animal. Preferabil, dupa cum supravietuiesc unii, un animal cat mai bine hranit, cu nevoile cat mai bine alimentate. Singurul efort pe care il depune omul-animal e sa-si hraneasca permanent nevoile. De aia avem parerea gresita ca viata, pe care o percepem sub forma de supravietuire, necesita efort. De fapt, singurul “efort” este sa depasim nivelul de animal si sa ne ridicam la nivelul de demiurg. E o “nastere”, e impropriu zis un efort, fiindca nasterea este un proces cat se poate de natural. Daca nasterea ar fi un efort, atunci am auzi si iarba cum geme, cand creste, si copacul gafaind cand infloreste.

Omul se creeaza pe sine si din sine creeaza orice altceva, concret, in realitate. Omul e capabil sa creeze diamante din lacrimile sale. Orice creeaza, omul sa creeze nu prin prisma scopului final al creatiei sale, ci amestecand durerea sa cea mai profunda, sinceritatea nuda a sinelui sau, neputinta sa cea mai mare, frica sa cea mai cumplita, demonii care il bantuie, emotiile care nu-i dau pace, gandurile cele mai indraznete, speranta sa. Ca intr-o cutie a Pandorei, aceasta alchimie de ingrediente va contura creatia umana si abia atunci omul va vedea, cu ochii sai, care era scopul creatiei sale. La fel este si viata…

monkey_thinking

5. Sensul vietii

Sensul vietii omului este sa creeze. Si tot ce creeaza, creeaza prin si din sine insusi, modeland ca din lut si dand viata. Sensul vietii omului este sa se creeze pe sine si sa se ofere celorlalti. Toate nefericirile si insatisfactiile provin din incapacitatea omului de a se crea si de a se darui, in toate sensurile.

Copyright Logo Livia Bonarov

Preluare continut de pe acest site.
Se pot prelua doua paragrafe din continutul unui articol, cu indicarea link-ului sursei unde poate fi citita continuarea.

Comments on: "Gandirea, evolutia, creatia si sensul vietii" (1)

  1. Reblogged this on radupopescublog.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: