Planeta maimutelor

Sunt buimacita. Raman cu gura cascata la reactiile oamenilor. Incep sa ma intreb serios daca specia noastra are vreun viitor, daca merita sa fie salvata, iar uneori am senzatia ca n-am devenit cu nimic mai buni decat o maimuta, ba din contra.

Mi-amintesc ca senzatia asta o am am de cand ma stiu, dintotdeauna, de cand am deschis ochii pe lume. Mi-amintesc perfect cat de uimita eram, in copilarie, de toata agitatia oamenilor “mari”, mi se pareau caraghioase si totodata atat de inutile scopurile marunte care le ocupau tot timpul si ii faceau atat de orbi, atat de stresati si agitati.

an-old-picture-of-meIata o poza mai veche de-a mea!

Pe vremea aia, mintea mea era pura. Nu avea atasate judecati ale altora, cu atat mai putin judecati negative. Nu criticam si nu jigneam pe nimeni. Nu-mi formam pareri si credinte. Doar observam, cu uimire. Observam ca oamenii nu sunt fericiti si ca viata lor e o permanenta lupta, un permanent conflict, cu ei insisi si cu ceilalti. Pe atunci, nu intelegeam de ce oamenii prefera sa-si consume timpul asa cum ii vedeam c-o fac. De ce pleaca ore in sir la munca, de unde vin obositi, deprimati, stresati, de ce nu fac ce le place. De ce se umplu de frustrari, care explodeaza ca o bomba cu ceas. De ce se imbolnavesc, de ce se cearta, de ce se bat. De ce exista moarte, de ce exista atata durere in lume, de ce, de ce?!

De ce nu pot fi fericiti, cum eram eu, citind ore in sir carti, privind ore in sir un tablou, privind ore in sir niste pui de gaina, abia iesiti din gaoace, catarandu-ma in copaci si cantand ore in sir, asteptand ore in sir, in nemiscare, sa surprind momentul cand infloreste, seara, regina noptii? De ce nu se opresc sa priveasca cerul, florile, de ce nu se joaca mai mult cu animalele? De ce nu zambesc mai des, de ce atata incrancenare? De ce le trebuie atat de mult, atat de multe, ca sa fie macar linistiti? De ce considera ca le trebuie ceva ca sa fie fericiti? De ce nu obtin niciodata tot ce vor si intr-o zi, pur si simplu, mor? De ce-si irosesc viata astfel?

Am aflat, mai apoi. Am aflat atunci cand am inceput sa uit cine eram, cine ma nascusem, cand mintea mea n-a mai fost pura. Am aflat ca toate astea se intamplau dintr-un motiv simplu de tot, ridicol de simplu: Banii. Supravietuirea. Siguranta. Standardele sociale carora trebuie sa te aliniezi, renuntand la unicitatea si la libertatea ta. Spiritul de turma. Aviditatea. Comparatia cu ceilalti. Invidia. Judecata. Dorinta prosteasca de a avea mai mult decat celalalt sau de a te simti cumva superior celuilalt.

character

Caracterul e modul in care-i tratezi pe cei care nu pot face nimic pentru tine.

Oamenii au uitat sa se iubeasca si sa iubeasca, au uitat sa se respecte si sa respecte. Oamenii isi pun masti, care sa le ascunda durerea, de la adapostul carora arunca unii in altii cu venin. Oamenii prefera sa fie falsi, fiindca sunt invatati, de mici, sa-si ascunda frustrarile, sa se minta si sa minta frumos. Desi, la baza, cam toti ne dorim sincer cam aceleasi lucruri. Dar, cu atat mai mult cu cat depunem eforturi colosale, facem sacrificii inutile pentru a ne atinge scopurile marunte, ajungem sa ne porcaim unii pe altii fiindca avem impresia ca ceilalti sunt de vina, de acuzat, altcineva e mereu vinovat ca nu obtinem ce dorim, si nici nu realizam ca tot acest comportament vine doar din propriile frustrari. Luam totul la modul personal, de parca e un dinozaur in fiecare alt om, care ne ataca supravietuirea, scopurile, familia, agoniseala, gandirea. Iar cand celalalt reactioneaza la fel, ajungem la conflict. Atata ura de sine avem acumulata in interior!

an-eye-for-an-eye-anger-quote

Ochi pentru ochi va lasa intreaga lume oarba.

De ce oamenii “maturi”, care se considera “responsabili”, isi gasesc un scop din a se sacrifica pentru a le asigura copiilor abundenta materiala, fara sa vada ca ii invata sa traiasca o viata la fel de trista si plina de chin? De ce uita cum erau ei insisi cand mintea lor era inocenta? De ce nu-si imagineaza ca odraslele lor simt cam cum simteam si eu, si ei? De ce au senzatia ca vor fi mai fericiti copiii lor primind jucarii si alte lucruri, in locul timpului petrecut impreuna? Credeti ca toate astea nu le simt copiii? Ca nu simt incrancenarea adultilor? Ce ii invatati, voi, care va considerati superiori prin orice, comparandu-va mereu cu altii, pana si prin faptul ca v-ati reprodus? Ce ii invatati decat sa perpetueze o societate bolnava, ce ii invatati altceva decat sa-si vanda fericirea si libertatea pentru bani, siguranta sociala, supravietuire?

Free

Ia-ti o slujba. Du-te la munca. Casatoreste-te. Fa copii. Fii la moda. Poarta-te normal. Mergi pe trotuar. Uita-te la TV. Supune-te legii. Economiseste pentru la batranete. Acum, repeta dupa mine: „Sunt liber!”

Sunteti nebuni sa va preocupati de mostenirea pe care le-o lasati prin case si averi! Sunteti nebuni sa uitati cine suntem si unde ne aflam! Credeti ca suntem niste analfabeti sau niste detinatori de diplome, niste ingineri sau niste doctori, niste parinti sau niste cetateni cu drept de vot, credeti ca peste tot pe unde mergem ne aflam acasa, pe sosea sau la serviciu? Hei, treziti-va! Suntem niste biete fiinte firave si nestiutoare, care locuiesc intr-un univers mult mai mare decat poate mintea noastra sa conceapa, si ne aflam pe o planeta pe care o distrugem si care ne va elimina ca pe niste microbi. Asta-i mostenirea pe care o lasati copiilor vostri, pe care declamati atat ca-i iubiti: o planeta ale carei resurse se apropie de epuizare! Asta facem si noi, asta au facut si parintii nostri, asta fac guvernantii, asta face sistemul social, in mare parte. Toti ne comportam ca niste “parinti” iresponsabili.

Sa vedeti conflict, mizerie, razboi, moarte si suferinta cand o sa incepem sa ne sfasiem ca hienele pentru ultimele resurse ale planetei! Frumos viitor pentru copiii carora acum le spuneti povesti cu printese roz si pe care ii stresati ca nu-i frumos sa faca aia sau aia. Avem senzatia ca am devenit “civilizati”, dar evolutia noastra e o aparenta construita de mintea noastra. Credeti ca planetei sau universului le pasa ca stim sa ne suflam nasul “civilizat”? “Evolutia” noastra e catre distrugere si autodistrugere. N-avem cum sa fim o rasa evoluata daca inca ne mancam unii pe altii, de cur sau de ce apucam, in cel mai primitiv mod, si ne solidarizam doar pentru a ne apara interesele comune, in fata unui alt inamic extern. Asta fac si animalele! Suntem o specie extrem de primitiva.

Only when the last tree has died and the last river been poisoned and the last fish been laught will we realise we cannot eat money

Numai cand ultimul copac va fi murit si ultimul rau va fi otravit si ultimul peste va fi prins ne vom da seama ca nu putem manca bani. (Proverb indian)

Toti uitam fericirea. Ba, mai rau, credem ca acea fericire depindea de “paradisul” fiscal sau abundenta oferite de mama sau tata. Singurul paradis real, aici, si singura abundenta sunt oferite de natura, de planeta pe care o locuim. Noi, copii fiind, nu stiam ca mama si tata, in orele in care lipseau, se duceau sa serveasca un sistem social care ii priva de libertate, ii umplea de frustrari si ii recompensa cu mult prea putin, cu bani tipariti pe hartie, hartie provenita din taierea copacilor, in timp ce acest sistem seca planeta de resurse, ca si cum ne-ar fi taiat craca de sub picioare. Am crescut si facem la fel, ba chiar ne mandrim cu asta! Ba chiar asta da un scop existentei noastre! Pe bune?! Cum ne-am putea astepta ca un copil sa fie fericit pe o planeta bolnava, intr-o societate profund bolnava? Cata iubire si inteligenta le trebuie bietilor copii, nascuti in zilele noastre, sa se adapteze la o astfel de lume, lasata mostenire de noi, si sa incerce sa creeze altceva???

Suntem nebuni sa fi trait sub un Ludovic al XVI-lea, care pusese taxa pe sare. Suntem nebuni sa ajungem sa avem un CEO de multinationala care propune sa se privatizeze apele. Suntem nebuni sa muncim ca sa platim pentru apa imbuteliata, ca aia de la robinet e poluata. Suntem nebuni sa muncim ca sa achitam facturi, cand exista free energy. Suntem nebuni sa muncim si sa ne razboim pentru petrol, pentru benzina, cand putem descoperi si folosi vehicule rapide nepoluante, pe baza de aer, apa, etc. Suntem nebuni sa nu mai gasim nicio bucatica de pamant care sa nu fie proprietatea cuiva. Suntem nebuni sa transformam totul intr-o proprietate. Suntem nebuni sa legiferam amenzi pentru statul pe iarba, in parc. Suntem nebuni sa tiparim “In God we trust” pe niste hartii care ne platesc sclavia si pentru care defrisam paduri!

Ce invatam, ca sa evoluam? Ce invatam unii de la altii si toti de la natura? E de-a dreptul dezolanta natura asta umana… Suntem primitivi fiindca refuzam sa invatam! Ba chiar suntem mandri de aceasta forma de primitivism si defilam cu ea! Refuzam sa invatam lucruri mai de bun simt decat ce am invatat la scoala, mai de bun simt decat ne-au transmis parintii. Educatia este esentiala. Prin ea evoluam sau devenim marionete. Sau ramanem la stadiu de maimuta. O maimuta upgradata, fiindca e teleghidata.

Noi, ca specie, am ramas doar la nivel de aruncat cu piatra, chit ca “piatra” a devenit bomba nucleara, intre timp. L-am crucificat pe Isus, l-am adus pe Hitler la putere, votam guverne care ne fura, ne furam singuri caciula, sistemul a devenit mult mai puternic decat forta majoritatii, tocmai fiindca ne-a spalat creierele si se foloseste de noi, manipulandu-ne si ridicandu-ne unii impotriva celorlalti, altfel sistemul n-ar avea nicio sansa in fata celor multi.

election

In timpul alegerilor, la stanga: un adevar incomod, la dreapta: o minciuna reconfortanta.

Suntem o specie de oi care se duc buluc unde li se spune. Cand se revolta cate o rebela de oaie neagra, dam in ea cu pietre, o marginalizam si o anihilam, fara sa gandim macar, nici macar din instinct, ci din cauza de pareri preconcepute, prejudecati si creiere spalate de sistem. Suntem niste animale dezorientate, care sar unul la jugulara altuia, fiindca n-au altceva mai bun de facut. Culmea, ne vine mai usor sa gandim realitatea pe care o traim ascultand stiri prefabricate de mass-media, decat sa gandim singuri. Ne vine mai usor sa credem niste promisiuni electorale clasice, decat sa credem niste voci rebele care ne pot demola minciuna calduta in care ne scaldam.

mark-twain-it-s-easier-to-fool-people-than-to-convince-them-they-have-been-fooled

E mai usor sa prostesti oamenii decat sa-i convingi ca au fost prostiti. (Mark Twain)

Pe cine sa ascultam, oare? Cine o fi zicand mai bine? Ce sa citesc? Ce sa gandesc?  N-o fi periculos sa gandesc si sa exprim ceva singur? N-ar fi mai bine sa critic ce spun si ce scriu altii? De ce as citi ceva scris de niste oameni viciosi si imperfecti? “Oamenii in negru” arata perfect: agentii bancari, agentii de asigurari, politicienii, prezentatorii de stiri sau de telemarketing.

Pai, uite-i p’astia, dom’le, cum sa-i iau drept model sau sa invat ceva de la ei? Mark Twain a fost un fumator inrait. Dostoievski era dependent de jocurile de noroc. Byron era dependent de sex. Elisabeth Browning era dependenta de opiu, William S.Burroughs era dependent de heroina.  Baudelaire, Verlaine, Rimbaud, Hemingway erau betivi. Eminescu avea sifilis. James Joyce era obsedat de flatulenta, iar Salvador Dali de defecare. De ce l-as lua ca model pe Socrate? Era sarac lipit si avea o casnicie  nefericita. Socrate si Platon au fost acuzati ca erau homosexuali. Jim Morrison? Un drogat nenorocit, ca si John Lennon. As sari imediat s-o sfatuiesc pe o femeie insarcinata, bolnava de sifilis, care are deja 8 copii, din care trei surzi, doi orbi, iar unul retardat mintal, sa faca avort! Desigur, si asa l-as ucide pe… Beethoven! De ce as alege presedinte un curvar? Mai bine l-am ales pe Hitler, ca era perfect. Era chiar mai mult ca perfect: erou de razboi decorat, vegetarian, nefumator, bautor ocazional de alcool, nu era curvar.

Da-i dracu’ pe aia imperfecti… Hai sa cautam modele perfecte si false de la care sa invatam, ca mandria nu ne permite asa, sa invatam de la oricine… Mai bine nu invatam deloc, ce naiba! Fiecare maimuta are mandria ei de maimuta, nu?

Apropo de maimute, cel mai tare mi se pare faptul ca Darwin era ipohondru, avea atacuri de panica, era instabil emotional ca urmare a furiei reprimate fata de tatal sau, era tensionat in relatiile cu sotia si se simtea vinovat de conflictele cu convingerile sale religioase din tinerete. In plus, suferea de sindromul… vomitatului periodic! Pe bune, il inteleg…

Copyright Logo Livia Bonarov

Preluare continut de pe acest site.
Se pot prelua doua paragrafe din continutul unui articol, cu indicarea link-ului sursei unde poate fi citita continuarea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: