Suntem energie si traim vibrational. Totul e vibratie si acordare/adaptare la vibratie. Si atunci, de ce nu reusim sa ne acordam vibrational la frecventa libertatii, dupa care tanjim mereu cu totii? Iata cateva frecvente care ne impiedica sa fim liberi.

nothing can stand in your way

Frecventele placerii/necesitatii

Esti sclavul sistemului sau razvratitul singuratic atunci cand refuzi sa-ti asumi responsabilitatea vietii tale, spre a fi capabil s-o oferi in mod creativ si s-o pui in slujba binelui celorlalti. Fiind sclavul sistemului, perpetuezi imprastierea virusului “creierelor spalate”, actionezi ca un robot, din necesitate.

Cand esti un rebel care refuza sa se integreze, te asemeni cancerului, te manifesti ca o celula maligna, care se rupe de celelalte celule, considerandu-se “altfel”, diferita, neinteleasa, poate chiar “superioara”, desi celula razvratita sau maligna, care isi refuza rolul integrarii, uita ca va muri oricum, poate chiar mai repede, ucigand organismul caruia refuza sa-i serveasca.

In primul caz e sclavie asumata si limitare deliberata, in al doilea caz e o falsa idee de libertate, pe fondul inadaptarii. In primul caz, omul traieste pe frecventa necesitatii, in al doilea pe frecventa placerii.

Cata vreme alegem sa traim in vibratii inferioare, precum placerea sau necesitatea, refuzand sa ne asumam propria viata in mod constient si responsabil, spre a fi capabili sa ne oferim unicitatea spre folosul tuturor sau sa ne punem in slujba celorlalti –  folosindu-ne creativitatea unica si abilitatile care ne conduc spre pasiunea de a actiona – vom trai ca sclavi sau inadaptati, visand la libertate si consolandu-ne ca “e mult pana departe”, ca vulpea care-si spune ca sunt strugurii acri. Fiindca libertatea fara responsabilitate e ca o fata morgana, care se indeparteaza pe masura ce te apropii de ea.

Frecventele judecatilor/respingerilor

Le multumesc profund si cu recunostinta celor care mi s-au opus – fir’ati voi sa fiti (ha, ha, ha!) – celor care m-au nefericit si nu mi-au dat satisfactia si validarea dorite, caci ei mi-au aratat unde ma limitam prin ceea ce respingeam sau unde ma minteam acceptand inacceptabilul. Ei m-au ajutat sa-mi descopar libertatea de fiecare data cand imi asum responsabil, eu si numai eu, comportamentul lor, sau mai bine zis efectele sale asupra mea. Nu mi-a iesit din prima, nici din a doua, nici azi nu-mi iese prea des sau mereu, dar de fiecare data cand intorc asupra mea orice judecata spontana a mintii, despre altcineva, ma descopar mai bine si sunt mai sincera cu mine.

Daca cineva mi se pare nepasator, inseamna ca eu sunt nepasatoare fata de mine, si incerc sa constientizez in ce privinta anume. Daca intalnesc un criminal, de fapt dau ochii cu potentialul criminal din mine. Acolo unde mi-e focusata atentia, acolo sunt cu adevarat EU. Daca cineva sau ceva mi se par insuportabile, inteleg ca e necesar sa-mi ridic vibratia, spre a ma detasa in mod pacifist de persoana/situatia respectiva. E mai greu pana intelegem mecanismul, apoi pare tare frustrant cand incepem sa-l aplicam, insa in timp ne dam seama ca e singurul adevar din toate multele si maruntele noastre “adevaruri” si pareri. Incepem sa rupem limitarile egotice adoptand atitudinea: eu sunt in toti ceilalti si toti ceilalti sunt in mine.

Cand activam constiinta in felul acesta, prin exercitiu constant, ea actioneaza ca o lumina care-si croieste cale prin intuneric. Ne lumineaza sufletul ca pe o camera intunecata, in care nu stiam ce zace. Zac toate mastile infinitelor roluri pe care le-am jucat. Zac toate falsele pareri/judecati despre “eu” sau despre propria identitate/istorie/viata si toate bandajele cu care ne-am oblojit ranile. Zac toate gunoaiele toxice ale emotiilor negative acumulate (care formeaza corpul-durere). Prin prisma lor inconstienta ii percepem pe ceilalti si ne delimitam de ei, limitandu-ne pe noi insine.

Frecventa corpului-durere

Ce percepem bun, frumos, ce iubim la altii este doar reflectarea a ceea ce ne place la noi insine. Tot ce nu ne convine la altii e reflectarea gunoaielor noastre inconstiente, a frustrarilor si ranilor noastre adanc inradacinate. Asadar, tot ce nu ne convine la altii spune un adevar mai profund despre noi insine decat ceea ce ne place la altii.

Fireste, nu zic ca n-ar fi normal sa ne irite sau deranjeze diverse lucruri la altii, ci doar ca acestea nu sunt motive sa ne afecteze linistea interioara. Le putem trata ca pe noi cunostinte dobandite. Oare ne suparam, la scoala, ne enervam cand invatam ceva nou? Mereu exista o cale responsabila de a ne gasi si pastra linistea. Einstein spunea “Nicio problema nu poate fi rezolvata la acelasi nivel de gandire la care a fost creata.” Cu alte cuvinte: concentreaza-ti energia pe solutii si nu pe problema, iar ca sa gasesti eficient solutii, depaseste nivelul mental care le-a creat, ridica-ti vibratia catre o stare superioara de bine interior decat cea de adineauri. Actualizeaza-te, upgradeaza-te, schimba-te tu, nu astepta sa se schimbe lumea ca sa fie cum iti place, fiindca asta nu se va intampla si vei trai mereu frustrat. Adapteaza tu ce este, in mod responsabil si activ, ca sa iti gasesti paradisul interior, aici si acum.

freedom-to-be-yourself

Acesta este un angajament de o viata intreaga, e o munca full-time, dar merita. De fiecare data cand calci in gropi, bucura-te ca vei gasi o cale sa iesi din ele. Recomand calduros, in acest sens, filmul „Ziua cartitei” (Groundhog Day). Ma amuza sa-mi amintesc cum Phil retraia aceeasi zi si cum calca mereu, enervant, in aceeasi balta. Cand incepi sa-ti observi cliseele, iti poti reseta mintea, mutand-o de la problema la solutie, iar daca nu reusesti pe moment, macar iesi din tiparul problemei „blocand” mintea prin haz (fie el si de necaz). Rasul poate opri mintea cateva clipe, mai ales cand ea e gata sa se cufunde in probleme (griji, stres), ca intr-un vertij. Functioneaza bine si metoda intentiei paradoxale, desi aplica tot principiul „hazului de necaz”: „Cam cat de rau poate sa fie… rau?”

Daca ar fi curat si luminos in noi, n-ar exista nimic, dar absolut nimic care sa ne impiedice sa traim in armonie. Ce nu ce convine la altii ne arata propriile limitari, asa ca gasim de cuviinta sa reactionam prin iritare, nervi, suparare, agresivitate, refuz, inchidere, etc. Ne aparam limitele cu inversunare, nu ne place sa dam ochii cu noi insine. Daca ar fi lumina si curat in sufletul nostru, fiecare zi ar aparea ca o noua minune, ca o noua sansa, ca o noua bucurie, si am intampina-o cu recunostinta, cu zambetul pe buze. Apoi am putea oferi acest zambet tuturor, gratis. Nimeni si nimic nu ne-ar putea altera starea de bine din interior, fie lumea cum o fi, fiindca solutia este mereu in noi, la orice problema.

Frecventa victimizarii/neputintei

Viktor Frankl si Denis Waitley sustin ca statuia libertatii din SUA ar trebui sa aiba langa ea statuia responsabilitatii. Nu exista libertate fara responsabilitate. Insa asumarea rolului de victima, in locul asumarii responsabilitatii, este de-a dreptul seducatoare.

In rolul de victima gasim greseli si vinovati spre a ne hrani corpul-durere din frecventa neputintei (neputinta de a schimba ceva, neputinta de a insemna ceva, neputinta de a ne accepta, neputinta de a nu ne mai invinovati, neputinta de a inceta sa ne intretinem si sa ne cream durere, etc). Rolul responsabil cauta cai de a transforma in solutii lectiile invatate din greseli. Responsabilitatea transforma problema in sansa. Victimizarea e pasiva, responsabilitatea e activa.

Asta ar fi bine sa intelegem: ca starea noastra depinde numai si numai de noi, indiferent cum sunt cei din jur sau conjuncturile de viata. Doar dependenta si atasamentul de suferinta, de vibratii joase, provenite din gunoiul sufletesc, ne determina sa ni se para povesti de adormit copiii si balarii plicticoase toate chestiile astea “spirituale”. De fapt, e atat de simplu: intra in camera sufletului tau, asuma-ti libertatea aprinzand lumina (constientizand), asuma-ti responsabilitatea luand matura in mana, treci la treaba si fa curatenie in tine pana cand gunoiul pe care l-ai adunat inconstient nu incepe sa duhneasca a neputinta, ratare si nefericire!

Frecventa imaturitatii

Responsabilitatea este atributul maturitatii. De aceea ne confruntam astazi cu “Generatia Peter Pan”. Cand suntem incurajati sa fim diferiti, asta inseamna sa ne descoperim autenticitatea si unicicitatea, sa ne descoperim pasiunea de a trai cu, printre si pentru ceilalati, nu sa devenim rebeli fara cauza, impotriva tuturor. Putem invata de la natura: credeti ca-i pasa pisicii ca nu-i tigru? Se simte foarte bine in calitate de pisica, nu se compara cu celelalte vietuitoare: nici nu se simte superioara suricatei, sa zicem, nici nu se revolta ca n-a fost facuta tigru. Se adapteaza si atat, gaseste instinctiv solutii la “probleme” si nu da vina pe nimeni. Se simte perfect in propria piele.

Recomand in acest sens filmul genial “That’s what I am”.

how-to-break-through-fear-and-self-doubt

Generatia Peter Pan alege doar sa nu fie sclava sistemului, pe care il critica si caruia i se opune, dar n-a inteles ca nu e cu nimic mai buna decat generatia anterioara, cea a “creierelor spalate”. Generatia Peter Pan este, de fapt, menita sa inteleaga ca POATE si este CAPABILA sa produca o schimbare. Sistemul se schimba pornind de la fiecare celula. Se zice ca suntem ceea ce mancam. Cu ce se hraneste fiecare celula-individ asta devine, iar ura, violenta sau razvratirea nu sunt solutii mai bune decat robotizarea sclavagista. Ca dovada: fiecare sistem a avut bune si rele, inlocuirea unor sisteme sociale cu altele a rezolvat unele probleme, dar a creat si descoperit altele si asa e si normal, se cheama evolutie. Nu suntem perfecti, asadar nu putem crea sisteme perfecte. Sistemele in care traim ne reflecta, evolueaza cu si prin noi.

Generatiile anterioare traiau pe pilot automat, fiindca “asa trebuie”, “asa se cuvine”, “asa am fost invatati”. Generatia actuala fie se supune, fie se revolta, insa problema ramane. De fiecare data cand aud pe cineva plangandu-se de sistem, de societate, ii spun: “Fa tu altele mai bune, ca astea de acum exista ca rezultat a milioane de ani de evolutie din copac pana la computer.” Fa tu altele mai bune, pornind de la tine. Fii tu, fii unic! Asta inseamna responsabilitate.

oscar-wilde

Copyright Logo Livia Bonarov

Preluare continut de pe acest site.
Se pot prelua doua paragrafe din continutul unui articol, cu indicarea link-ului sursei unde poate fi citita continuarea.

Comments on: "Libertate si responsabilitate" (1)

  1. Mi-a placut articolul foarte antrenant pentru minte. Dar cum se spune teoria ca teoria dar practica ne omoara…si eu incerc sa imi pastrez „pacea” pentru ca am constatat ca in absenta ei mintea sufletul si trupul sant serios devastate. Nu e usor deloc mai ales cand e greu sa gasesti de munca altceva decat sistemul „sclavagist” in care te afli. Dar recunosc ca nu e imposibil si sunt incredintata ca se poate. Cum ai afirmat si tu sunt rateuri dar daca perseverezi poti iesi biruitor.
    Eu ador versetele din Biblie din Filipeni capitolul 4 in care e concentrat tot secretul armoniei mintii, sufletului si trupului.
    „Bucurati-va totdeauna in Domnul! Iarasi zic: Bucurati-va!
    Blandetea voastra sa fie cunoscuta de toti oamenii. Domnul este aproape.
    Nu va ingrijorati de nimic; ci, in orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri.
    Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Hristos Isus.
    Incolo, fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna si orice lauda, aceea sa va insufleteasca.
    Ce ati invatat, ce ati primit si auzit de la mine si ce ati vazut in mine, faceti. Si Dumnezeul pacii va fi cu voi. ”
    ” Pot totul in Hristos care ma intareste”
    Cand mai ai timp mai scrie ca imi fac tare bine scrierile tale. Te imbratisez, si in privat te rog trimite-mi numarul ca l-am pierdut….

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: