„Timpul este distanţa dintre chemarea lui Dumnezeu şi răspunsul tău.” (Dumitru Stăniloaie).

„Timpul este viata insasi si viata rezida in inima omului.” (Michael Ende, „Poveste fara sfarsit”).

(Antoine de Saint-Exupery, „Micul Print”) „Oamenii au dat uitării adevărul acesta. (…) Tu însă nu trebuie să-l uiţi. Devii răspunzător de-a pururi pentru ceea ce ai îmblânzit. Tu eşti răspunzător pentru floarea ta. (…) Stelele sunt frumoase, datorită unei flori pe care nimeni nu o vede…”

„Se simţi foarte nefericit. Floarea lui îi povestise că ea era, în univers, singura în felul ei. Şi iată că se mai aflau cinci mii, toate semănând cu ea, într-o singură grădină!
<Tare s-ar mai socoti jignită – îşi zise el – dacă ar vedea una ca asta… nu s-ar mai opri din tuse, şi s-ar preface chiar că moare, ca să scape de ruşine. Iar eu aş fi desigur nevoit să mă prefac c-o îngrijesc, pentru că altminteri, ca să mă îndurereze şi pe mine, s-ar lăsa să moară cu adevărat…> Apoi îşi zise mai departe: <Mă credeam înavuţit cu o floare fără seamăn, şi iată că n-am decât o floare de rând. Cu asta numai şi cu trei vulcani, care-mi vin doar până la genunchi şi dintre care unul e poate stins pe veşnicie, nu prea sunt un mare prinţ…> Şi culcat în iarbă, plânse.”

„- Vino să te joci cu mine! o pofti micul prinţ. Sunt atât de trist…
 – Nu pot să mă joc cu tine! zise vulpea. Nu sunt îmblânzită.
 – Ah, iartă-mă! rosti micul prinţ.
Însă, după un răstimp de gândire, adăugă:
– Ce înseamnă „a îmblânzi”?
– Nu eşti de prin părţile locului – zise vulpea – ce cauţi pe-aici?
– Caut oamenii! zise micul prinţ. Ce înseamnă „a îmblânzi”?
 – Oamenii – zise vulpea – au puşti şi vânează. E foarte neplăcut! Mai cresc şi găini. E singurul folos de pe urma lor. Cauţi găini?
– Nu! Zise micul prinţ. Caut prieteni. Ce înseamnă „a îmblânzi”?
– E un lucru care prea e dat uitării! zise vulpea. Înseamnă „a-ţi crea legături”…
 – A-ţi crea legături?
 – Desigur! zise vulpea. Tu nu eşti încă pentru mine decât un băieţaş, aidoma cu o sută de mii de alţi băieţaşi. Iar eu nu am nevoie de tine. Şi nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzeşti, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume…
 – Încep să înţeleg! zise micul prinţ. E undeva o floare… mi se pare că m-a îmblânzit…”

„Nu cunoaştem decât ceea ce îmblânzim! zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Ei cumpără lucruri de gata, de la neguţători. Cum însă nu există neguţători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzeşte-mă!”

„Ceea ce mă înduioşează atât de mult la acest mic prinţ adormit e credinţa lui faţă de-o floare, e icoana unei flori ce străluceşte înăuntru-i, ca flacăra-ntr-o lampă, chiar şi atunci când doarme…”

„Oamenii, zise micul prinţ, se înfundă în trenurile lor rapide, dar nu mai ştiu nici ei ce caută. Aşa că se frământă şi se sucesc de colo-colo… Nu merită atâta osteneală… (…) Oamenii de pe meleagurile tale, zise micul prinţ, cresc cinci mii de trandafiri într-o singură grădină… şi tot nu găsesc ceea ce caută… Şi totuşi ceea ce caută ei ar putea fi găsit într-o singură floare sau într-un strop de apă… (…) Ochii însă sunt orbi. Cu inima trebuie să cauţi.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: