Cele mai periculoase ingrediente regasite in produsele cosmetice si de ingrijire sunt: metalele grele, parabenii si alti conservanti chimici, formaldehida, ftalatii, SLS si SLES sintetici, siliconul si derivatele din petrol, parfumul si aromele sintetice, colorantii chimici, agentii de curatare/dezinfectare, chimicalele din produsele de protectie solara.

Foarte important de stiut: pielea sensibila a bebelusilor si a copiilor absoarbe substantele aplicate in proportie de peste 40-50% mai mult decat pielea adultilor. Aproximativ 70% din substantele pe care le absoarbe pielea noastra ajung direct in sange, in doar 28 de secunde!

Ingrijirea pielii

Metalele grele (plumb, nichel, cobalt, crom) se gasesc mai ales in produsele de machiaj. Evitati simbolurile D&C red, 19, 31, 36, D&C yellow 11. Plumbul prezinta un risc cancerigen ridicat si poate fi gasit in rujurile rezistente la transfer. Cu cat rezista mai mult rujul, cu atat e posibil sa contina o cantitate mai ridicata de plumb. Odata ajuns in organism, plumbul afecteaza sistemul nervos, circulatia sangvina, functiile de reproducere.

Parabenii (Methylparaben, Ethylparaben, Propylparaben, Butylparaben, Isobutylparaben sau Phenonip) sunt conservanti periculosi, potential cancerigeni si se folosesc in majoritatea produselor de ingrijire (deodorante, geluri de dus, sampoane, lotiuni, produse de make-up). Afecteaza echilibrul hormonal estrogenic si contribuie la dezvoltarea cancerului mamar. Deoarece cresc nivelul estrogenului din sange, parabenii pot afecta si sanatatea barbatilor, cat si functiile reproductive. Pericolul de cancer sau infertilitate poate sta chiar in antiperspirantul pe care il folositi zilnic.

Alti conservanti periculosi: conservantii care elibereaza formaldehida antimicrobiana (DMDM Hydantoin, Urea – Imidazolidinyl, parabeni, Quaternium-15). Formaldehida este un ingredient chimic folosit ca dezinfectant si conservant.Cel mai frecvent se gaseste in creme, sapunuri, deodorante, oje, rimeluri. Formadelhida este potential cancerigena. Poate afecta ochii, pielea, plamanii. Favorizeaza aparitia durerilor de cap, a insomniilor, a alergiilor, poate provoca crize de astm. Methylchloroisothiazolinone si methylchloroisothiazolinone prezinta risc sporit de alergii si pot fi toxice pentru creier, precum au demonstrat studiile efectuate pe mamifere.

Ftalatii (Diethyl phthalate – DEP si Dibutyl phthalate – DBP) contribuie la infertilitate. Sunt derivati chimici ai naftalinei, cu rol de fixare, de multe ori sunt trecuti la ingrediente la “arome”, se regasesc cel mai adesea in pasta de dinti, lotiuni de corp, parfumuri, geluri/fixativ de par si lacuri de unghii. Sunt foarte periculosi pentru femeile insarcinate, pentru sistemul reproducator al barbatilor. Au efect perturbator endocrin, mimeaza actiunea hormonilor feminini (estrogenii) si se opun hormonilor masculini (efect anti-androgenic, inducand reducerea nivelului de testosteron), impiedica dezvoltarea organelor sexuale masculine in timpul vietii uterine a fatului si distrug sperma barbatului adult. Ftalatii cresc semnificativ riscul de diabet de tip 2, au efecte toxice asupra rinichilor si ficatului, pot influenta aparitia unor boli grave, precum autismul, cancerul mamar si cancerul testicular.

SLS (Sulfat lauril de sodiu chimic, sintetic) si SLES (Sodium laureth sulfate) sunt foarte des incluse in retetele produselor cosmetice si de ingrijire corporala, ca spumant. Cel mai frecvent se gaseste in sapunuri, sampoane. Pot fi si de provenienta naturala, de pilda SLES-ul poate fi extras din nuca de cocos, periculos pentru sanatate fiind cel chimic. SLS si SLES, ca surfactanti chimici, sunt periculosi chiar si in concentratii de 0.5%, desi se gasesc in majoritatea produselor in concentratii de peste 10%.Irita pielea si o deshidrateaza, pot provoca aparitia eczemelor, dermatitelor si altor afectiuni ale pielii. Prin procesul de fabricare, SLES contamineaza produsul cu agentul 1.4 dioxane, care este cancerigen, motiv pentru care au fost descoperite cazuri de cancer la ficat la muncitorii din fabricile de cosmetice.

Alti spumanti periculosi sunt: DEA (Diethanolamine), MEA (Monoethanolomine) si TEA (Triethanolamine), care produc iritatii ale ochilor si pielii si dermatita de contact. Aceste substante sunt absorbite cu usurinta prin piele apoi depozitate in corp si creier.

Siliconul si derivatele sale (Dimeticona, Ciclometicona), cat si derivatele din petrol (Propilenglicol – PG, Polietilenglicol – PEG, Etilen glicol – EG, Butylene Glycol, Vaseline, Paraffin, Petrolatum, Mineral oil, Petroleum jelly) sunt frecvent intalnite pe lista ingredientelor cosmetice (uleiuri, creme, lotiuni, ceara de par, produse de ingrijire pentru bebelusi si copii, produse de protectie solara, etc.). Promit hidratare optima, dar de fapt doar creeaza o pelicula grasa la suprafata pielii si nu-i permit acesteia sa respire, sa se oxigenez, produc iritatii si mancarimi. Propylene Glycol(PG) si Butylene Glycol sunt considerate substante atat de periculoase, incat este necesara folosirea echipamentului de protectie la manevrare (ochelari, costume de protectie, manusi), echipament ce nu poate fi reciclat ori curatat dupa folosire, singura metoda de izolare fiind ingroparea. Pericolul expunerii la aceste substante duce la malformatii ale creierului, ficatului si rinichilor.

Parfumurile se gasesc in aproape toate produsele cosmetice si de ingrijire corporala.Verificati mereu sursa lor. In timp ce parfumurile naturale, obtinute din uleiuri esentiale, pot avea efecte benefice, terapeutice si de aromoterapie, parfumurile chimice si sintetice (peste 4000 de varietati) sunt foarte periculoase pentru sanatate. Parfumurile si aromele chimice pot contine zeci de ingrediente periculoase, care pot produce dezechilibre hormonale, iritatii, eruptii cutanate, afecteaza fertilitatea, provoaca dureri de cap si ameteli.

Colorantii pot fi ingrediente cosmetice naturale sau chimice. Colorantii chimici pot dauna grav sanatatii. De aceea, etichetele produselor ar trebui sa mentioneze de fiecare data sursa colorantilor folositi. Colorantii obtinuti din gudron contin saruri de metale grele, care se depoziteaza sub forma de toxine in piele, provocand iritatii, iarstudiile pe animale au demonstrat ca prezinta risc cancerigen.

Dintre agentii de curatare si dezinfectare, cei mai periculosi sunt Triclosanul si Benzoyl Peroxide. Triclosanulesteun agent antibacterian, antimicrobian si conservant. Este un produs chimic, clasificat ca pesticid, periculos pentru mediu si pentru sanatatea umana. Face parte din categoria substantelor chimice considerate cancerigene. Se regaseste in foarte multe produse: sapun, sapun lichid, antiperspirant, pasta de dinti, gel de dus, unguente, produse antiacneice, etc.. Este iritant, toxic pentru aparatul reproducator, interfereaza cu activitatea hormonala normala a organismului, afecteaza functiile tiroidei, poate provoca viroze respiratorii sau alergii.. Poate conduce la aparitia unor tulpini rezistente la bacterii, slabind astfel sistemul imunitar. Benzoyl Peroxide, folosit in compozitia produselor antiacneice, este considerat un declansator de tumori. Poate produce mutatii genetice la nivel celular, atat la oameni cat si la mamifere. Inhalarea lui este toxica,produce iritatii la nivelul ochilor, pielii si aparatului respirator.

Desi nu apare niciodata in lista de ingrediente, Dioxina este intalnita in mod frecvent in produsele cu efect antibacterian: triclosan, emulsifianti, PEG si agenti de curatare si spumare, precum SLS. Dioxina este cancerigena, reduce imunitatea, provoaca tulburari nervoase, avorturi spontane si malformatii la nastere.

Chimicalele din produsele de protectie solara: Avobenzone, Benzphenone, Ethoxycinnamate, 4-Aminobenzoic acid, sunt ingrediente cunoscute ca generatori de radicali liberi cancerigeni, care altereaza ADN-ul.

Dictionar de verificare a ingredientelor

Lista celor mai periculoase ingrediente din produsele cosmetice si de ingrijire corporala:

1.4-dioxane
2-bromo-2-nitropropane-1,3-diol (Bronopol)
5-Bromo-5-nitro-1,3-dioxane
Acrylates copolymer
Acrylates/C10-30 alkyl acrylate crosspolymer
Alcohol, Isopropyl (SD-40)
Aluminum zirconium tetrachlorohydrex GLY
Aminomethyl propanol limitáltan
Ammonium Laureth Sulfate (ALES)
Ammonium Lauryl Sulfate (ALS)
Anionic Surfactants:
Behentrimonium chloride
Benzalkonium Chloride
Benzoic acid
Benzophenone-3
Benzyl alcohol
Benzyl salicylate
Butane
Butylated Hydroxyanisole (BHA)
Butylated Hydroxytoluene (BHT)
Butylparaben
Cetalkonium chloride
Ceteareth-20
Cetrimonium chloride
Chloromethylisothiazolinone
CI 15510 (D&C Orange)
CI 42051 (Acid blue)
CI 42090 (FD&C Blue)
CI 60730 (Ext. D&C Violet)
Coal tar
Cocamide DEA
Cocamide MEA
Cocoamidopropyl Betaine
Cocoyl Sarcosine
Coumarin
Cyclomethicone
DEA (diethanolamine), MEA (monoethanolamine), TEA (triethanolamine)
DEA compounds
Diazolidinyl urea
Dimethicone
Dimethicone Copolyol
Disodium Dioctyl Sulfosuccinate
Disodium Laureth Sulfosuccinate
Disodium Oleamide Sulfosuccinate
DMDM Hydantoin
Ethoxylated surfactants
Ethylparaben
Etidronic acid
FD&C Colour Pigments
Formaldehyde
Fragrance
Glyoxal
Guar hydroxypropyl trimonium chloride
Hexylene glycol
Hydroxyisohexyl 3-cyclohexene carboxaldehy
Hydrolysed Animal Protein
Imidazolidinyl urea
Isothiazolinone
Isobutylparaben
Isopropyl
Isopropylparaben
Lauryl dimonium hydrolysed collagen
Lauryl Sarcosine
Lauryl or Cocoyl Sarcosine
Liquidum Paraffinum
Malic acid
MEA compounds
Methylisothiazolinone si methylchloroisothiazolinone
Methylparaben
Mineral oil
Paraben preservatives (methyl, propyl, butyl, ethyl)
Paraffin wax/oil
Petrolatum
Polyethylen Glycol (PEG) compounds
PEG-32
Polyquaternium-10
Potassium Coco Hydrolysed Collagen
Propylene/Butylene Glycol
Propylparaben
PVP/VA Copolymer
Quaternium-7, 15, 31, 60 stb
Rancid Natural Emollients
Silica
Silicone derived emollients
Sodium Lauryl Sulfate (SLS)
Sodium Laureth Sulfate (SLES)
Sodium Methyl Cocoyl Taurate
Sodium Lauroyl Sarsocinate
Sodium acrylate/acryloyldimethyl taurate cop
Sodium Cocoyl Sarcosinate
Sodium fluoride
Sodium hydroxide
Sodium lactate
Sodium Lauroyl Sarcosinat si Ammonium Lauryl Sulfate (ALS)
Sodium Methyl Cocoyl Taurate
Sodium monofluorophosphate
Sodium PCA
Sodium saccharin
Stearalkonium Chloride
Stearamidopropyl dimethylamine
Talc
TEA compounds
TEA (Triethanolamine) Lauryl Sulfate
TEA (Triethanolamine) Laureth Sulfate
Toluene
Zinc citrate
Zinc sulfate

Trei studii au explicat de ce chimioterapia, un tratament conventional pentru cancer, este de obicei un esec total in ceea ce priveste indepartarea definitiva a acestei boli, relateaza Foodmatters.tv.  Bazandu-se pe numeroasele evaluari ale modului in care celulele canceroase se multiplica si se raspandesc, oamenii de stiinta au confirmat faptul ca tumorile canceroase isi genereaza propriile celule stem, care contribuie la dezvoltarea unor tumori noi, dupa ce au fost eliminate celulele anterioare.

Ce demonstreaza studiile

Intr-unul dintre studii, cercetatorul Luis Parada, de la Centrul Medical Southwestern din cadrul Universitatii Texas din Dallas, alaturi de colegii sai, a decis sa analizeze modul in care noile tumori sunt capabile sa se dezvolte, dupa ce celulele canceroase anterioare au fost eliminate prin chimioterapie. Parada si echipa sa au identificat si au etichetat in mod genetic celulele canceroase din tumorile cerebrale ale soarecilor, inainte ca acestora sa li se trateze tumorile prin sedinte conventionale de chimioterapie.

Oamenii de stiinta au descoperit ca, desi chimioterapia a avut initial succes in multe din cazurile analizate, eliminand si oprind dezvoltarea si raspandirea temporara a cancerului, in cele din urma, tratamentul a esuat in ceea ce priveste impiedicarea formarii de noi tumori. De vina au fost celulele stem canceroase, care au rezistat in organism mult timp dupa sedintele de chimioterapie si care au determinat dezvoltarea unor noi tumori, mai tarziu, in procesul de evolutie a bolii.

Un al doilea studiu a avut rezultate similare, folosindu-se tumori ale pielii, in timp ce o a treia analiza a confirmat ambele studii anterioare, prin intermediul unei cercetari asupra polipilor intestinali. Pe scurt, e ca si cum tumorile canceroase poseda o abilitate inerenta de a-si produce propriile celule stem, care pot circula prin tot corpul si se pot transforma in tumori. Iar tratamentele traditionale ale cancerului nu pot face nimic pentru a opri acest proces.

chemotherapy

Expertii in cancer, care gandesc in perspectiva, sugereaza abandonarea chimioterapiei, radiatiilor si a interventiilor chirurgicale

Cercetatorii de la Centrul de Cancer al Universitatii Michigan par sa fie de acord cu aceste concluzii si sugereaza o abordare complet noua in ceea ce priveste tratarea cancerului. Cercetatorii din domeniul cancerului progresiv cred ca “acum este momentul sa se faca altceva in ceea ce priveste abordarea tratamentului bolii.” “Terapiile traditionale, cum ar fi interventiile chirurgicale, chimioterapia si radiatiile NU distrug toate celulele specifice care determina dezvoltarea cancerului”, spun specialistii de la Centrul pentru Cancer.

“In loc sa incercam sa ucidem toate celulele dintr-o tumora cu ajutorul chimioterapiei sau radiatiei, ar fi mult mai eficient sa se foloseasca tratamente care sa actioneze direct asupra asa-numitelor celule stem canceroase. Daca celulele stem ar fi eliminate, atunci cancerul nu s-ar mai putea dezvolta si nici nu s-ar mai raspandi inspre alte zone ale corpului.”

In plus, chimioterapia are numeroase efecte adverse si slabeste considerabil organismul, care nu mai are putere sa combata noile celule canceroase, care se transforma in tumori, provenite din celulele stem din tumorile maligne anterioare.

Terapiile alternative de tratare a cancerului, precum terapia Gerson (www.gerson.org) si terapia cu antineoplastoni a doctorului Stanislaw Burzynski (www.burzynskiclinic.com), trateaza deja cu succes diferite tipuri de cancer. Insa, din cauza problemelor de cenzura medicala, aceste tratamente inca nu sunt acceptate la scara larga si sunt considerate a fi chiar “frauduloase” de agentiile de reglementare mondiale.

Surse: financiarul.ro, catalinluca.blogspot.ro

Folosind tehnologia virtuala (VR), un exoschelet si un software, opt paraplegici au reusit sa-si recapete partial capacitatea motorie si senzoriala. Desi sufereau de leziuni grave ale coloanei vertebrale, de peste zece ani, in decurs de doar zece luni, paraplegicii au reusit, prin antrenamentul creierului, sa se gandeasca la miscare, obtinand raspunsul muschilor pe care nu-i mai folosisera de foarte multa vreme.

Dintre cei opt pacienti, o femeie poate azi sa iasa din casa si sa-si conduca masina. Alta a conceput si a nascut un copil, simtind contractiile. “Unii dintre pacientii nostri, pentru prima oara, au putut sa iasa din casele lor si sa revina la munca.”, a declarat Miguel Nicolelis, co-directorul Centrului de Neuroinginerie de la Universitatea Duke. Aceste cercetari fac parte din Proiectul Walk Again, care reuneste 100 de oameni de stiinta din 25 de tari.

Sansele recuperarii, in cazul pacientilor paraplegici, erau candva considerate aproape nule. Dar, in 2014, Juliano Pinto, de 25 de ani, complet paralizat de la piept in jos, a dat lovitura de minge din debutul Cupei Mondiale FIFA. Cercetatorii au creat o interfata virtuala a creierului (BMI) care i-a permis lui Pinto sa controleze un exoschelet robotic si sa loveasca mingea la Arena Corintenilor din Sao Paulo.

In urma cu doi ani, Proiectul Walk Again (WAP), acelasi consortiu de cercetare international non-profit care proiectase exoscheletul lui Pinto, a inceput sa foloseasca realitatea virtuala pentru a-i ajuta pe paraplegici sa-si recupereze partial capacitatile senzoriale si controlul muschilor in membrele inferioare. Potrivit unui studiu publicat pe 11 august, in Scientific Reports, toti cei opt pacienti care au participat la studiu si-au recuperat o parte din controlul motoriu.

“Cand ne-am uitat la creierele acestor pacienti, la momentul primirii lor, n-am putut detecta niciun semnal atunci cand i-am rugat sa-si imagineze ca merg din nou. Nu exista nicio modulatie de activitate cerebrala. E ca si cum creierul ar fi sters conceptul de miscare prin mers.”, a declarat Dr. Miguel Nicolelis.

creier dispenza

Spre a-si recupera motricitatea, pacientii au fost introdusi intr-un mediu virtual, unde au invatat sa-si foloseasca activitatea cerebrala pentru a controla o versiune de-a lor virtuala, un avatar pe care sa-l faca sa mearga. Cercetatorii au folosit Oculus Rift, un dispozitiv care proiecteaza o realitate virtuala. Au mai folosit un tricou cu maneci lungi, care le oferea pacientilor senzatii in antebrate, stimulandu-i sa simta ca atingeau pamantul. Bratele au fost tratate ca membre-fantoma, substituind picioarele, pacalind creierul sa simta ca pacientul mergea.

Dupa ce creierul si-a amintit notiunea mersului, fiecarui pacient i s-a atasat un exoschelet, dotat cu o casca pe baza de senzori, care primeste semnale si le transmite unui computer din spatele exoscheletului. Cand pacientul se gandeste la mers, computerul activeaza exoscheletul. Mergand cu exoscheletul, o ora zilnic, pacientii au reusit sa-si reactiveze nervii, ca acestia sa trimita din nou semnale la creier, recapatandu-si partial miscarile voluntare si capacitatea senzoriala. Fiecare pacient a avut o perioada diferita de recuperare, dar toti au reusit sa simta din nou in zona pelviana si in membrele inferioare. Au invatat sa-si controleze unii muschi si sa-si recapete controlul functiilor vezicii urinare, pentru prima oara, dupa mai bine de zece ani.

Dr. Joe Dispenza a reusit, doar prin puterea si disciplina gandirii, sa se vindece in urma unui accident, avand sase vertebre fracturate la coloana, multiple alte fracturi si leziuni. Cercetari precum Proiectul WAP dovedesc puterea incontestabila pe care o poate avea psihicul uman si modul in care putem transforma realitatea si materia, putandu-ne transforma propriul corp prin forta gandului si prin disciplina practicii repetitive.

Despre viata si moarte

„Sa urasti moartea inseamna sa urasti viata. Ele nu sunt separate si nu pot fi separate. Moartea si viata exista laolalta, nu exista cale de a le separa. Separarea este numai o abstractie in minte, este complet falsa. Viata implica moartea, moartea implica viata. Sunt complet opuse, dar complementare una fata de cealalta.

Moartea este apogeul vietii. Daca urasti moartea, cum poti iubi viata? Si este o neintelegere foarte grava: oamenii care cred ca iubesc viata intotdeauna urasc moartea si urand moartea devin incapabili de a trai. Capacitatea de a trai la maximum vine numai atunci cand sunteti gata sa muriti si sunteti gata sa muriti la maximum.

Sunt mereu direct proportionale. Daca traiti caldut, veti muri caldut. Daca traiti intens, total, periculos, veti muri asemenea. Moartea este crescendoul; viata ajunge la apogeul sau prin moarte. Toate bucuriile vietii palesc pur si simplu in fata bucuriei pe care o aduce moartea.

Ce este exact moartea? Este disparitia unei false entitati din noi, egoul. Moartea are loc si in actul dragostei, la o scara mai mica, intr-o masura partiala. De aici frumusetea dragostei. Pentru un moment muriti, pentru un moment dispareti. Pentru un moment nu mai sunteti si intregul va poseda. Dispareti ca parte si intrati in ritm cu intregul. Nu existati ca un val in ocean, existati ca oceanul insusi. Acelasi lucru se intampla in somnul profund: egoul dispare, mintea nu mai functioneaza, recadeti in bucuria originara. Insa acestea nu sunt nimic in comparatie cu moartea. Acestea sunt lucruri partiale. Somnul este o foarte scurta moarte; in fiecare dimineata, va veti trezi din nou. Totusi, daca ati dormit profund, bucuria persista intreaga zi, o anumita liniste persista in strafundul inimii voastre. Traiti diferit in acea zi in care ati dormit bine. Daca nu ati fost in stare sa dormiti bine, ziua este afectata. Va simtiti plictisiti, iritati, fara niciun fel de motiv. Lucruri marunte devin foarte suparatoare. Sunteti furiosi, nu pe cineva in particular, sunteti pur si simplu furiosi. Energia voastra nu este acasa. Va simtiti dezradacinati.

life death

Moartea este un somn lung. Si nu este inamicul, este cel mai bun prieten. Daca te gandesti la moarte ca la un dusman, vei muri, toata lumea trebuie sa moara, tu nu vei face exceptie, dar vei muri in chinuri, pentru ca vei opune rezistenta, te vei lupta.

Nu urati moartea. Stiu ca aproape toata lumea uraste moartea, pentru ca ni s-a predat o filosofie foarte gresita. Ni s-a spus ca moartea este dusmanul vietii; nu este asa. Ni s-a spus ca moartea vine si distruge viata. Moartea vine si implineste viata.

Daca viata voastra a fost frumoasa, moartea o infrumuseteaza la maxim. Daca viata voastra a fost una plina de dragoste, atunci moartea va daruieste experienta suprema a dragostei. Daca viata voastra a fost una de meditatie, atunci moartea va va aduce constiinta suprema. Moartea numai amplifica – desigur, daca viata voastra a fost una gresita, atunci moartea amplifica acest lucru, de asemenea. Moartea este un mare amplificator. Daca ati trait numai in manie, atunci la momentul mortii veti vedea numai iadul din voi, numai foc si para. Daca ati trait in ura, atunci moartea amplifica ura. Moartea este doar un fenomen de reflectare.

Nu urati moartea. Altminteri, veti rata moartea si veti rata si viata.”

(Osho)

Nu poti iubi cu mintea

”Singura functie a mintii este de a diviza la nesfarsit. Rolul inimii este de a vedea ceea ce uneste, lucru de care mintea nu este deloc capabila. Mintea nu poate sa inteleaga ceea ce se afla dincolo de cuvinte; ea poate sa inteleaga numai ceea ce este corect din punct de vedere lingvistic, ceea ce este corect din punct de vedere logic. Ea nu este preocupata de existenta, de viata, de realitate. Mintea este, ea insasi, o fictiune. Poti trai si fara minte. Insa nu poti trai fara inima. Si cu cat existenta ta este mai profunda, cu atat este si inima ta mai implicata.” (Osho)

Ce mintea desparte, iubirea uneste. Acolo unde mintea vede diferente, iubirea vede asemanari. Frica exista doar in minte. Iadul e gandul pe care il crezi. Mintea a creat tot ce concepem ca fiind realitate, dar exista ceva mai presus de minte si de aceasta realitate. Iubirea transcende mintea.

expansionExpansion, sculptura de Paige Bradley

Daca gandesti “durere” doare? Daca gandesti “iubire” iubesti? Nu. Mintea nu simte. Corpul simte, creierul traduce emotiile, dar toate acestea sunt niste iluzii chimice. In stare narcotica sau de anestezie, corpul nu mai simte, creierul nu mai reactioneaza. In somn, nu mai simti. Dincolo de simturi, emotii si creier, exista perceptii de alta natura.

Dincolo de minte, exista o realitate a constiintei pe care mintea nu o poate intelege.  E starea necreata de a fi, este iubirea pura si neconditionata. Nu are nicio noima, nu-i dependenta de nimic si de nimeni. Iubirea nu creeaza, ci distruge toata creatia mintii. Destrama toate iluziile. Iluzia celorlalti, iluzia de sine, iluzia separarii. Pentru minte, e similara cu nebunia. Pentru ca nu o poate intelege, pentru ca nu are nimic logic sau rational.

Nu putem iubi decat  abandonandu-ne iubirii pana cand devenim una cu ea. Nu putem iubi decat nebuneste si fara minte. Orice altceva nu valoreaza nici cat un oftat si nu are decat intensitatea unui sughit.

 

Inca aud ecoul vorbelor tatalui meu, vorbe pe care mereu mi le repeta in copilarie si adolescenta: “simtul echilibrului”. Calea de mijloc, precum ar spune Buddha. Nicio forma de exces nu poate reprezenta calea. Azi voi scrie despre alimentatie.

Nu am niciun merit ca sunt vegetariana, asa m-am nascut. Niciodata nu mi-a placut carnea, nu mi-au placut gustul si mirosul ei. Deci, in cazul meu, n-a prea fost o optiune. M-am simtit diferita si neinteleasa si m-am bucurat cand a aparut moda raw-vegana, fiindca am aflat ca exista si alti oameni, care sustin altceva decat aceia care pareau diferiti de mine. Sustin ca nu este sanatos consumul de carne, cu dovezi stiintifice.

Am avut de multe ori tendinta sa-mi arog superioritatea regimului meu alimentar, poate si in urma faptului ca m-am simtit exclusa sau chiar pedepsita pentru preferintele mele culinare. Insa nicio astfel de justificare nu este justificata, intemeiata. Mi-am amintit ca n-am niciun merit pentru asta. Puteam, la fel de bine, sa ma nasc o carnivora inraita, sa-mi placa sa consum carne si sa nu-mi convina ca unii zic ca n-ar fi sanatos, fiindca aceasta informatie ar porni o adevarata contradictie in mine.

Stiu prea bine, vegetariana fiind, ca nu-i sanatos sa fumezi, fumatoare fiind. N-am niciun drept, asadar, sa judec preferintele culinare ale cuiva, cata vreme un nefumator m-ar putea judeca si categorisi pe mine. Sau cata vreme am facut parte sau pot face parte din toate categoriile: au existat perioade in viata mea cand am fost carnivora, fumatoare si in toate felurile. Asa ca m-am mirat cel mai tare, de nenumarate ori, de masochismul paradoxal cu care m-am hranit adesea.

Ieri, s-a intamplat sa vorbesc cu o femeie care mi-a spus ca tine post. Am auzit-o spunand: “asta avem voie, asta nu avem voie, sambata e dezlegare la peste”. Viata multor oameni este guvernata de “Asa trebuie, asa nu. Asta trebuie sa fac, asta nu. Asta am voie, asta nu.” Daca ar fi intrebati care este motivul, n-ar prea sti sa-l spuna, venind din ei insisi. Ar fi tot fiindca “Asa trebuie, dar nu stim de ce. Ca sa (ne) fie bine.” “Binele”, pe care il urmaresc unii oameni, are de multe ori la baza o pura frica irationala. De o autoritate, de boala, de pacat, de neizbavire spirituala. Adica, in mod paradoxal, exact inversul motivelor pentru care ceea ce fac sa izvorasca, in mod natural, din ceea ce simt si sunt: din iubire, grija si responsabilitate constienta pentru fiinta lor si a altora.

“Binele” care rezulta de aici e ca oamenii se impart in categorii. Iar asta numai “bine” nu este. Si unii, si altii, se pot simti regi sau paria in categoriile lor. Categoria, in sine, este “raul”. Toti oamenii sunt raw-vegani. Nu cred ca exista niciun carnivor care sa nu consume uneori un mar crud, o felie de pepene, o rosie cruda, o salata. Toti suntem raw-vegani, doar ca unii dintre noi mai consuma si altceva, de pilda carne.

food art

Regimul alimentar nu poate rezolva totul. O banana e raw vegana, dar contine foarte mult zahar. Zaharul hraneste celulele canceroase. Cunosc raw vegani sau vegetariani obezi. E clar ca alimentatia lor nu este una echilibrata, ca ceva este in neregula. Un raw vegan, pionier in Romania in acest trend, a recunoscut intr-un interviu public ca acest regim alimentar nu i-a rezolvat problemele, framantarile interioare, depresia. Cunosc oameni care si-au impus sau au adoptat un regim alimentar drastic, raw vegan, si au avut ulterior probleme de sanatate. Cunosc carnivori mult mai pasnici si mai buni la suflet decat unii oameni care postesc sau au adoptat un regim din care au exclus carnea.

Hipocrate a avut dreptate ca suntem ceea ce mancam, dar nu doar la nivel fizic, corporal, ci si la nivel psihic sau spiritual. Daca trufia, orgoliul de a nu consuma carne, inclusiv prin reprimare, se transforma intr-o categorie din care ii excludem pe alti oameni si ii judecam, insusi acest fapt nu ne serveste prea mult in directia evolutiei pe care o dorim. Fiindca ne hranim orgoliul si trufia si ne hranim apoi cu ele.

Poate fi de mirare ca unii oameni salveaza animale sau militeaza pentru un tratament bland al animalelor, in timp ce servesc animale sacrificate in farfurie. Face parte din paradoxul naturii umane. Omul este si el un animal, care consuma animale. Omul este capabil sa omoare oameni. Diferenta e ca animalele fac asta din instinct si din stricta necesitate, pe cand omul o face din placere si chiar in exces. Vechi civilizatii aveau obiceiul sa se roage inaintea sacrificarii unui animal pe care urmau sa-l consume. Ma indoiesc ca vreun raw vegan ar refuza sa consume carne daca n-ar avea posibilitatea de a consuma absolut nimic altceva, ca sa supravietuiasca. Exact ca in filmul “Life of Pi”.

Am avut sansa de a afla cateva detalii din culisele bolii si tratamentului lui Steve Jobs. Un ilustru medic, care a facut parte din echipa care l-a tratat, nu putea pricepe ce anume fusese gresit, de ce au esuat sa-l salveze. Un om, care s-a  vindecat de cancer de colon in stadiul IV, l-a lamurit pe medicul respectiv. Dieta raw vegana, pe baza de suplimente, precum spirulina si chlorella, poate avea doua taisuri. Pe de o parte, ajuta enorm organismul, pe de alta parte, poate dauna, in anumite cazuri. Fiindca aceste alge, care ar putea eradica foametea planetara, fiind alimente atat de complete si considerate superalimente, pe buna dreptate, contin, printre altele, fier si metale. Iar fierul si metalele hranesc celulele si tumorile cancerigene.

Corpul isi face treaba lui, pe baza programarii noastre. Pe baza hranei pe care i-o furnizam. Dar corpul este influentat si de programarile noastre mentale, de bagajul nostru de emotii interioare. Gandurile si emotiile reprezinta tot o forma de hrana, mai subtila, dar extrem de importanta si mult prea des ignorata. Nu putem vorbi despre vindecare sau despre evolutie spirituala fara sa luam in considerare hrana, sub toate aspectele ei.

Un raw vegan poate ca are grija de hrana sa alimentara, dar daca ii judeca si ii categoriseste pe carnivori, nu are grija de hrana sa mentala si sufleteasca. Pana la urma, oricat de sanatos, minunat, frumos, tonifiat, am avea grija sa fie corpul nostru, el tot moare intr-un final, dintr-o cauza sau alta. Si atunci, ce am facut? Ne-am preocupat excesiv de ceva ce nu ne apartine decat temporar si care ne va parasi. Am ignorat hrana mentala si spirituala.

Unii oameni au grija in exces de hrana lor mentala. Aduna si consuma informatii, digera biblioteci si universitati, nu se satura de cunoastere. E tot o forma de exces. In final, cea mai spilcuita si nobila minte tot ne va parasi. Si nici nu se poate spune ca ne ajuta intotdeauna in aceasta viata, ca ne asigura pacea, fericirea. Hrana trupului si hrana mintii nu vor fi niciodata suficiente, in lipsa hranei spirituale.

De aceea, va intreb azi, in zi de post: cu ce va hraniti sufletul? Cu iubire sau cu furie, ura, resentimente? Cu iertare sau cu razbunare si regret? Cu compasiune sau cu judecati, etichete si categorii? Cu blandete si bunatate sau cu frica, nervi, reprimari si agresivitate?

Desi nu sunt dotate cu vaz, totusi plantele se orienteaza dupa soare, percep si absorb lumina, care le este vitala. Desi nu sunt dotate cu auz, plantele reactioneaza la sunete, la muzica si la cuvinte. Desi nu au miros, ele isi recunosc feromonii. Desi nu au creier, plantele au memorie, comunica, isi inteleg stapanii chiar si de la distanta, ba chiar le pot citi gandurile, telepatic.

Plantele sunt dotate cu inteligenta, chiar daca aceasta nu este neuronala. Au memorie, retin stimuli si experiente. Unii oameni de stiinta sunt de parere ca ele se pot recunoaste pe sine si sunt capabile sa se diferentieze de alte surate vegetale. Plantele evalueaza, se adapteaza si reactioneaza prin semnale electrice, datorita celulelor lor electro-senzitive. Ba chiar pot comunica, eliberand substante volatile. Au sistem imunitar, iar acesta este mult mai slab la plantele crescute in casa decat la cele crescute direct in natura.

Foarte interesant e ca, desi plantele par pasive, s-a descoperit ca ele sunt foarte active, de fapt, doar ca intr-un ritm foarte lent, comparativ cu tempo-ul de reactie animal sau uman. E ca si cum timpul ar avea alte valente si s-ar scurge diferit pentru regnul vegetal, amintindu-ne de teoria relativitatii a lui Einstein.

In 1966, Cleve Baxter a realizat niste experimente pe plante, cu rezultate uimitoare, descrise in cartea sa, “Viata secreta a plantelor”. A conectat la un detector de minciuni trei frunze ale unei plante din specia Dracaena, apoi asistentul sau a calcat in picioare o alta. Au descoperit ca plantele pot avea emotii, pot simti frica. Cleve a mai demonstrat ca plantele isi pot intelege stapanii. A conectat cateva frunze la un poligraf si s-a gandit ca le-ar putea arde. Doar in urma acestui gand, poligraful a inregistrat o reactie din partea plantei.

Se stie ca plantele se orienteaza dupa lumina. Ele sunt dotate cu rodopsina, un receptor similar cu proteina vizuala umana, care absoarbe lumina. De aceea, plantele se intorc dupa soare, “stiu” cat dureaza o zi, “stiu” cand sa infloreasca, ba chiar reactioneaza la radiatiile ultraviolete, fiind capabile sa produca substante de protectie solara.

In cartea “Ce stie o planta?”, Daniel Chamovitz spune ca plantele „Au memorie pe termen scurt, memorie imunologica si chiar memorie transmisibila de la o generatie la alta”. Diferite parti ale plantei pot comunica si schimba informatii la nivel celular si fiziologic, iar radacinile cresc in functie de semnalele receptionate din mediul extern. Profesorul Chamowitz a aratat ca un fruct crud se coace mult mai repede langa altul deja copt, deoarece ultimul emana in aer un feromon pe care primul il percepe si la care reactioneaza, ca printr-un acordaj.

muzica plantelorUn experiment interesant a fost desfasurat si in Romania, pe o perioada de trei ani, de catre Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Buzau. In urma acestui experiment, s-a confirmat teoria conform careia muzica are efect asupra plantelor. Acestea prefera muzica clasica, Ravel, Vivaldi, Liszt. Doar un sfert de ora pe zi de muzica clasica, iar plantele cresc mai repede, mai mult si mai viguros, dand mai multe flori si fructe.

Experimente similare au dovedit ca productia vegetala poate spori cu pana la 60% daca plantele “asculta” muzica clasica maxim trei ore pe zi. Cea mai intensa reactie a fost inregistrata la muzica lui Bach. Se pare ca plantelor nu le prea place niciun alt gen muzical, in afara de cel clasic, poate cel mult muzica de relaxare, si nu suporta rock-ul.

Incepand din 1970, cercetatorii de la Damanhur au studiat si au conceput un aparat capabil sa reproduca sunetele emise de plante, la nivel vibrational. Simone Vitale explica modul de functionare a acestui aparat, numit U1. Se conecteaza prin doi electrozi la radacina si la frunzele plantei, masoara rezistenta electrica a tesutului vegetal si transmite semnalul la un computer, care-l transforma in MIDI (Musical Instruments Digital Interface – Interfata digitala a instrumentelor muzicale). Semnalul MIDI este apoi redat de un sintetizator, acordat la frecventa de 432 herti.

Dupa 40 de ani de experimente si studii, cercetatorii de la Damanhur au declarat ca, dupa o vreme, plantele par sa devina constiente de faptul ca sunetele provin de la ele insele si incep sa le moduleze intentionat. Asta dovedeste ca plantele au sau sunt capabile sa dezvolte constiinta de sine si ca exista constiinta chiar de la nivel celular.

Iata sunetele emise de o planta din specia Echinacea:

Surse: www.gradinamea.ro, ecology.md, jurnalul.ro, descopera.ro, soundofgoldenlight.com, www.musicoftheplants.comCopyright Logo Livia Bonarov 2016

Preluare continut de pe acest site.
Se pot prelua doua paragrafe din continutul unui articol, cu indicarea link-ului sursei unde poate fi citita continuarea.

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 586 de alți urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: